joi, 21 decembrie 2017

Balada Timpului

 M-am trezit astă noapte și l-am văzut pe taicamiu cum dormea pe canapea. Nimic nou sub soare, doarme pe canapea de cel puțin 20 de ani (cam de 20 de ani îl știu,deci poate și de mai mult timp), și am văzut câte chestii s-au schimbat. De 10 ani nu mai fumează, deci de sforăit, nici gând, doar că, vezi tu, a îmbătrânit... Barba și părul s-au albit și ele. Nici măcar canapeaua nu mai e cea veche...

 Și o secundă m-am văzut cândva, în viitor, uitându-mă spre o canapea pe care nu a mai dormit nimeni de mulți ani, cu un gol imens în suflet. Și mi-am adus aminte de vorba aia românească :

 Timpul le rezolvă pe toate! ( nu îți face griji !!!) 

 Ce mizerie eternă. Ce face timpul? Omul e doar un trecător printr-un infinit "spațiu-timp". Timpul este sursa tuturor durerilor noastre, sursa tuturor supărărilor. Timpul este cel mai mare și mai macabru mormânt care a existat și va exista vreodată pe fața pământului. 
 Și îl privim cu speranța, cu admirație, uneori ca pe un real salvator.  
  
 Ce a făcut timpul pentru tine? 
  Mă uit în istoria țării. Timpul ne-a dăruit în 1918 una dintre cele mai frumoase surprize, pe care ne-a furat-o în 1945, când pe aici au venit băieții care ne-au furat tezaurul și o bună bucată din țară. 
 Apoi a venit Ceaușescu, care împreună cu Măria Sa, Timpul, a clădit ceva relevant în țară. Mulți l-au urât, mulți l-au iubit, Timpul l-a trădat. A murit de Crăciun. 
  
 Cu Timpul în dreapta lor, oamenii au vrut o schimbare, o revoluție, care, cum era normal, în timp, s-a dovedit că a fost o lovitură de stat. Ne-a dus din lacul "foametei și Securității" în raiul capitalismului...al democrației...leagănul civilizației, ce mai. Până ce tot el, TIMPUL, ne-a dovedit că băieții de la putere sunt niște marionete în mâna vechilor  împutiti.  
 Ce glumeț e TIMPUL, un băiat de calitate, un băiat cu care ai bea un vin și ai mânca un mousse. 

 Ce face Timpul azi? El personal, nu face nimic. Oamenii îl așteaptă. 
 Oamenii cred că Timpul nu e singurul din neamul său. Oamenii au impresia că există și alți frați sau veri de-ai lui: 
 -"Timpul-Potrivit" 
 -"Ziua-de-ieri" (un văr de-al treilea, dacă mă întrebi pe mine) 
 -"Ziua-de-mâine" (care evident, ne va aduce pe fratele Vremuri-mai-bune) 
 -"Ziua-de-Apoi"...
  
 Dar chestia e că Timpul nu doar că a rămas singur. Timpul a fost singurul Dumnezeu veșnic prezent dintotdeauna, încă de pe vremea când el nu avea un nume și nici nu se măsura în zile, secunde, ani, cozi la pâine și etc. 
  
 Oamenii l-au botezat de fiecare dată. În 1878 au făcut să fie Timpul-pentru-război, și au reușit să îl transforme chiar și în Anul-Independenței. 
 Oamenii au făcut ca timpul să fie Timpul-de-trezit și Ora-de-culcare. A fost totul în mâneca oamenilor. 
  
 A venit Timpul, din nou, pe buzele oamenilor se citește un cuvânt. Că este din nou TIMPUL.  
 Dar oamenii vor decide dacă e TIMPUL să plecăm capul din nou, dacă e TIMPUL să plecăm pur și simplu de aici...sau dacă e TIMPUL să mai botezăm încă o dată o zi, un an, să mai scriem încă o filă în istorie. 

 TIMPUL este aici și acum, și este și ieri, este și mâine. Dar tu nu știi dacă vei mai fi. Lasă ceva în spate înainte să ajungi în criptele uitate ale Timpului. El nu te va ierta, nici pe tine, nici pe mine. 
  
 Tu te vei ierta pentru că l-ai pierdut pe Timp? 
  Și acum spuneți cea mai mare tâmpenie care v'ar putea ieși pe gură după ce v-ați gândit 20 de secunde la acest articol: 


  

miercuri, 13 decembrie 2017

Nenorocita de la metrou .

Scarba ordinara, imi e jena ca respiri acelasi aer cu mine!

Dupa ce am aflat de nenorocirile intamplate in Bucuresti, am simtit putin cum o ia pulsul razna si cum se intesifica respiratia. Eram siderat de o asa fapta si refuzam sa inteleg ca oamenii pot fi atat de scarbosi, atat de infami si mizerabili.

M-am gandit putin si am ajuns la concluzia ca ce a facut sub-omul ala este una dintre cele mai mojice fapte pe care le poti face. Sa ucizi pe cineva fara drept la replica, sa il lasi in imposibilitatea fizica de a se apara, sa ii curmi viata intr-o secunda fara ca macar sa ii asculti ultimele cuvinte.

Criminalii, chiar si inarmati, iti intra in casa, te cauta, te vad, dar TU inca poti sa te aperi, sa urli, sa fugi, sa te feresti, exista o sansa, mica, mare, dar exista ceva, poti sa te salvezi, poti sa iti imaginezi moartea care va sa vina, poti sa te gandesti la lucruri frumoase in ultimele secunde din viata ta, poti ceva...

Dar mizerabila  reusi sa ii ia viata intr-un moment atat de...neasteptat. Era o femeie care probabil ducea o viata decenta, astepta un copil , presupun ca era proaspat casatorita, sotul ei astepta cu nerabdare... sa fie tata, parintii ei si ai lui asteptau sa fie bunici. 
Pana a venit un rahat de om inconstient si  intr-o secunda a spulberat 25 de ani de existenta. Pentru ce? Ca seamana femeia aia cu amanta lu’ barba'su? Pai cum sa nu aiba amanta, cand nevasta este o retarda mintal?
Prieteni si rude de'ale mele stau in Bucuresti, iubita mea sta in Bucuresti...Nu pot sa nu ma gandesc ca viata le putea fi scurtata in mod tragic si neasteptat de o mizerabila. 
Cum poti sa vorbesti, sa privesti o asemenea fiinta? Merita tot ce e mai rau.

Criminalii ucid pentru ceva (launtric sau nu) si o fac cumva in intimitate, noaptea, pe strada, in casa...
Soldatii ucid pentru tara. Spalatii pe creier ucid pentru religie. Canibalii pentru mancare. Dar in acelasi timp, au demnitatea impusa de scop. Da, e o mojicie si o aberatie ce fac... Dar exista o decenta a crimei... Suna ciudat, dar exista o decenta a crimei, a criminalului.

Dar sa faci asta, pur si simplu, in drumul mare, cuiva, unei persoane care nu facea absolut nimic gresit. Cu atatia oameni langa ea...

Poate e ciudat, poate scriu tampenii, dar mizeria asta m-a atins in mod special cumva. 
E prea nefericit, e prea incomplet si lipsit de inceput. A fost doar un moment. Ultimul moment.

Si METROREX, care tot innoiesc toate mecanismele de intrare la metrou... Cu asa camere se lauda, nesimtitii pamantului? Nu poti distinge bine fata unei persoane chiar cu toate luminile aprinse, dar cititoarele de cartele merg mai bine ca oricand. Cine dracu sa se mai gandeasca la cetatean?

Asta a fost o tragedie, si tragedia cea mai mare e ca scaunul electric e doar o realitate a trecutului, ci nu o pedeapsa a prezentului.


De umanitatea celor care nu au imobilizat mizeria, nu mai zic. Scarba trebuie prinsa si lesinata, imbracata in camasa de forta si predata politiei. In ordinea asta.

joi, 7 decembrie 2017

Manierele oamenilor bogați -România, 2017, pe sfârșit de an.

O să încep ceva mai abrupt, de data asta :c ----->
 
 Ce mama dracului e asta? Este gardul unui domn din localitatea București, un domn avut care și-a cumpărat casă pe strada "Cumpătu" din Sinaia.
 
 Probabil te întrebi în continuare de ce se vede ce se vede...
 
 Răspunsul este unul simplu. NUUUU, nu te gândi că e un nesimțit, ghiolban, nici pe departe! De fapt, domnul a ridicat gunoiul pe gard pentru ca animalele de acolo să nu poată să îl împrăștie!
 El și-a transformat gardul într-un veritabil "pom de Crăciun" spre binele nostru, al tuturor, de fapt. Asta înseamnă să fii martir! 
 
 Acum, hai să punem restul galeriei aici și să începem articolul pe bune :



 Consider că nu mai e nevoie să le pun la dimensiuni mai mari, că ideea este clară. MULT MAI MULȚI OAMENI fac acest lucru în cartierul acela. Arată deplorabil, este un singur drum de acces. Poate vrei să vii în vizită la cineva, la un riveran... Și vezi asta.
 Aș râde, aș râde până aș plânge când mi-aș da seama că mulți dintre ciobanii care fac așa ceva sunt rahatii la costum care și-o ard intelectual prin te miri ce locuri. 
 Acuma, partea proastă este că poate ar fi de înțeles, mai frate, că nu au unde să pună gunoiul... Dar aici intră următoarea serie de poze:




 Aici se poate observa cum domnișoara Primăria Sinaia a așezat, chiar în capătul străzii (repet, e o stradă pe care se urcă și se coboară, nu există alte zone de access) containere pentru colectare selectivă. Adică țăranul de București își ia gunoiul așezat frumos, în funcție de material, în 3 sau 4 pungi, oprește 3 minute lângă containere, își mișcă curu' ăla gras și leneș din mașină și aruncă                                                              mizeria în container. ATÂT.
 DAR NU! El preferă să își lase gardul în halul ăla, îl doare fix în fund de cum se vede, îl doare fix în fund de angajații de la salubritate... 
 A, are mult gunoi? Tomberoane, prieteni, TOMBEROANE, chestie ciudată tare, riveranii chiar aveau tomberoane! Aș avea poză și cu alea, dar deja am urcat prea multe.
 
 În concluzie. Mulțumesc, dragii mei țărani copți, pentru ceea ce faceți și pentru ceea ce însemnați. Ar trebui să donați casele alea și să vă întoarceți înapoi în curul vacii din care ați ieșit. Sau măcar la coada vacii de la care ați plecat. 

vineri, 1 decembrie 2017

1 DECEMBRIE. De azi spre infinit.

 La mulți ani, în primul rând, cui merită. Restu' să vă duceți în 7 zări pe 7 continente, că nici atât nu meritați, dar fie. 

Nu uitati.  Să începem. 

 Să trăim destul și să avem cerul senin deasupra capetelor. Capetelor niciodată plecate! Noi să trăim, voi, sclavilor, trăiți, da plecați în altă parte. 
  
 Să trăim ăștia de mai respectăm amintirea a ceea ce a fost și a însemnat cândva ROMÂNIA, ci nu "o Românie frumoasă". ROMÂNIA. Voi, ăștia care ați transformat-o "într-o Românie (frumoasă, curată, vândută...) să trăiți 3 zile începând cu cea de'alaltaieri. Și dupăia să vă îngropați altundeva, că pământul ăsta nu merită putrefacția voastră bolnavă și infectă. 
  
 Să trăiți, voi cei ce rezistați, cinstit, aici. Strângeți din dinți, dar mai aveți o fărâmă de încredere. Voi, cei care ne'ați adus acolo pe noi ăștialalți, să trăiți, legați, în pușcării, mulți ani de acum. În pușcării întreținute din averile voastre, nu din banii cinstiți.  
  
 Să trăiască românii care nu se vând, indiferent de preț. Să trăiască încă pe atât vânzătorii de țară, ca să își vadă rudele și aproapiatii murind, să simtă de nenumărate ori ce înseamnă să pierzi ceva la care ții, să ajungă bătrâni și invalizi și să nu le dea nimeni un colț de pâine. Uscat și mucegăit. 
  
 Să trăiască "țăranii" români care muncesc pământul cu sârg, de generații, cresc animale și produc fructe și legume naturale, la un preț corect. Să trăiască în regim peren, începând de azi, cei care forțează omul cinstit să adauge "plus-ingrediente" pentru "plus valoare", că de nu, te mănâncă taxele  cum mănâncă ei, băieți la costum, ciolanul de zi cu zi. 
  
 Să trăiască jurnaliștii corecți, cinstiți, deștepți. Să trăiască și aia mizerabili, proști, nesimțiți și mâncători de rahat. Altfel cum ne-am mai da seama de valoare intrinsecă a cuiva? Nu pe baza a ceea ce consideră demn de luat în calcul? 
  
 Să trăiască cei plecați în afară pentru un vraf de bani cinstiți. Să trăiască unde merită să trăiască cei care i-au făcut să plece fără să privească înapoi.  
  
 Să trăiască omul cinstit, în Dacia lui din 2012 sau Skoda din 2006, cumpărată cu bani munciți cu trudă. Să trăiască omul cu mâinile aspre din muncă. Să trăiască'nmultit cu 0 ghertoiul îmbogățit pe spatele altora, îmbogățit cu furaciune și "șmecherie", care nu lasă un "Bună ziua" când cumpără un kilogram de morcovi din piață și care blochează 2 locuri de parcare cu Bemveul lui nou și lucios.  
  

 Și acum, că le-am urat fiecăruia cam ceea ce merită...  
 Nu uitați azi, nu uitați mâine. În momentul în care se va fi uitat. Atunci vom ști că nu mai are rost. 
  
 La mulți ani, România. Nu vreau o țară ca afară. Vreau o țară ca aici. De oameni... Asta e un alt subiect. 

joi, 23 noiembrie 2017

Telefoane Second-Hand // La ce să fim atenți-Partea I

Introducere.

 Printre alte hobby-uri pe care le am, care implică sume decente și siguranță în ceea ce investesc (scuba-diving sau fotografie) se află și acest hobby mai ciudat. Vânzare și revânzare de telefoane. 
 Ce îmi place, mai exact? Să alerg după telefoane, să le văd, să le cumpăr, să stau și să le folosesc câteva zile și apoi să le revând (de fiecare dată în favoarea mea, desigur). 
 Având în vedere că fac asta de câțiva ani buni ( cu mici pauze când am făcut destul profit sau destulă pagubă, ca să acopăr gaura sau ca să mă bucur pur și simplu de bani) am trecut prin multe situații cu multe persoane și multe device-uri, așa că vreau să vă pun în gardă, pentru momentul în care doriți să achiziționați un telefon la mâna a doua.  
  

 La ce să fim atenți?  

 OMUL-Dacă acceptă să vă vedeți într-un loc neutru, într-o cafenea, benzinărie, este de principiu un lucru bun, deoarece nu poate pune presiune sub nici un aspect asupra ta. Este foarte important să îi spuneți în prealabil că va dura puțin până veți verifica device-ul. El ar trebui să aprobe, dacă e în regulă! Dacă nu e în regulă, va găsi scuze, se grăbește, are o urgență, etc. NU îl cumpăra atunci, cu siguranță se vor găsi și altele la un preț bun în următoarea perioadă. 
 Dacă omul pare neîngrijit și vine cu telefonul murdar sau cu el altfel decât a scris în anunț, clar nu este un telefon bun. Un om grijuliu se poartă frumos cu device-ul lui și dorește ca prima impresia a cumpărătorului să fie una bună. Un dezinteresat se comportă urât până și la vânzare, deci nu cred că vreți să știți cum se comporta înainte... 
  
Telefonul.

1 - iPhone. 
 -Aspectul general să fie unul bun. se verifică spatele de zgârieturi fine. Se pune "mărul" Apple în lumină pentru asta, lumina se va reflecta și va da la iveală zgârieturile fine de orice fel. 
 -Atenție, lângă mufa de încărcare sunt 2 șurubele, care trebuie desfăcute dacă vrei să umbli în telefon. Mare atenție la acelea, la aspectul lor, să nu fie de culori diferite sau să se vadă că s-a intervenit cu o șurubelniță. 
 -Verificați MEREU mufele, cu o pereche de căști mufa de jack, cu încărcătorul (cu care presupun că vine telefonul) mufa de încărcare. MEREU. Astfel veți vedea și dacă mufele corespund, precum și dacă accesoriile sunt bune. 
 -Funcțiile butoanelor sunt foarte importante, folositile pe toate ca să vedeți cum merg. Dacă telefonului îi joacă în lăcaș vreun buton, de principiu acel buton e la un pas de a rămâne nefuncțional.
 -Displayul se apasă ușor pe toate colturile și în mijloc. Dacă se vede o pată de culoare pe display, în acel loc începe să se dezlipească (asta se întâmplă la unele telefoane mai vechi, la unele telefoane lovite sau la cele cu display schimbat). 
 -Se intră în "GENERAL" și se privește cu mare grijă display-ul pe fundalul alb de acolo. Dacă se văd urme mai albe decât restul fundalului, este o problemă. Nu este o problemă foarte mare, dar ar trebui ca un potențial vânzător să scadă mult prețul pentru ceva de genul. 
 -Se testează wi-fi-ul MINIM 10 minute! Pentru că poate merge și apoi pică imediat, nu știu de ce, știu că se poate. 
 -Se testează BLUETOOTH, eventual cu ajutorul unui device (ceas) smart sau cu ajutorul altui apple prin care să faceți "air drop" 
-Se testează difuzorul și microfonul, inclusiv difuzorul pt apeluri.  
 -Dacă produsul este NEVERLOCKED (neblocat în nici o rețea) se folosește o cartelă de la un operator care NU BLOCHEAZĂ TERMINALE, pentru a fi siguri că este așa. Aici putem aminti TELEKOM și DIGIMOBIL. 
 -Se verifică NIVELUL BATERIEI constant în timpul probei telefonului, ar trebui să scadă destul de puțin. 
 -CONTUL DE ICLOUD trebuie să poată fi scos de vânzător și telefonul resetat la setările din fabrică, dacă se poate să așteptați până îl activiati de față cu vânzătorul, ar fi perfect, dacă nu, asigurați-vă că ICLOUD s-a scos din telefon. 
 -Testați senzorii telefonului ,puteți instala jocuri care necesită mișcarea telefonului, pentru senzorul gyroscope, setați luminozitatea pe automat și vedeți dacă funcționează la standard în diferite situații.  
 -Aprindeți lanterna telefonului câteva secunde, deoarece poate să nu funcționeze. 
 -Faceți poze cu camerele din față și din spate, deoarece ele pot să NU funcționeze. Dacă funcționează la prima poză, vor funcționa și la a doua, etc. 
 -Folosiți câteva minute MAPS. 
 -Verificați IMEI pe internet cât de des puteți. Dacă îl primiți în cutie, verificați ca cele 2 IMEI-uri (cel din telefon și cel de pe cutie) să corespundă. 
 -Pe toate accesoriile de la Apple veți găsi, scris foarte mic "Designed by Apple în California". Căutați aceasta ca să fiți siguri că accesoriul este original. Pe încărcător este între cei 2 pini care intră în priză, pe căști și fir le veți găsi undeva pe la mijloc spre capătul care intră în telefon, respectiv încărcător. 
 Și nu în ultimul rând, verificați dacă merge amprenta. În general AMPRENTA TREBUIE SĂ MEARGĂ.  
 "Nu mai merge de la update" este o vrăjeală ieftină. Nici o companie nu își strică telefoanele prin update-uri. Dacă amprenta nu merge, e foarte posibil ca telefonul să fi fost recarosat și să aibă altă suită de probleme. 

  
 Voi reveni într-un post secund cu detalii despre telefoanele Android. 






luni, 13 noiembrie 2017

"Elevul tuns în Cuza."-Noua generație de inadaptați.

 Da, dragii mei susținători ai multiculturalismului, corectitudinii politice, feministelor, dragii mei susținători a tot ceea ce este corect și egal pentru toți,că toți suntem oameni și trăim în această lume roz și toți suntem importanți și... HO BOSS, glumeam. Panselutelor, hai la noroi, că urmează articolul.

 În primul rând, o poză cu mine de acum 2 ani, când eram în clasă a XII-a în Colegiul Național "Alexandru Ioan Cuza", Ploiești. Ca să știm cu cine vorbim și de la cine vine ceea ce voi spune în următoarele paragrafe.
 Pe lângă "Ce față de prost ai!" "Ești penibil *oaye!" "Comunist prost, de oameni ca tine trebuie să scape lumea!"  sper să începeți să gândiți măcar o secundă la ceea ce urmează.

http://ph-online.ro/eveniment/item/90807-doamne-fereste-o-profesoara-de-la-liceul-cuza-din-ploiesti-a-tuns-doi-elevi-in-fata-clasei-dupa-ce-le-a-masurat-parul-cu-rigla

 De aici a plecat toată drama acestui copil care a fost supus unui tratament calificabil la capitolul "Tortură secolul XVII". Mai exact, doamna profesoară comunistoida i-a ciopârțit codița cu o foarfecă. 
 Foarte urât din partea sa, de acord. O cunosc personal pe profesoara asta. Personal, nu îmi plăcea, nici nu îmi displăcea, îmi era total indiferentă, pentru că nu aducea nimic special. Probabil este o profesionistă în domeniul ei, dacă este de atâția ani în acest "colegiu" sau "liceu" sau cum se dorește el a fi. 
 Dar personal cunosc generația care este acum cu gura mare peste tot cu orice ocazie. Cunosc problema generalizată a "drepturilor fără obligații", a părinților care își răsfață copiii, a copiilor care neprimind nici o corecție din partea părintelui fac ce vor, orice gest al altora parându-li-se o insultă și o ofensă. Copiii care fumează de la 11 ani în spatele școlii și poartă discuții sexuale în te miri ce grupuri de puțoi apărute pe facebook. Asta ca să avem o imagine de ansamblu. 
  
 Idioții o să îmi spună că generalizez. Nu, nu generalizez. Adevărul e că profesoara aia a scos mult mai mulți profesioniști din mâna ei decât va scoate procentul de mici genii răsfățate până în gât. Și când târăști un om în presă în halul ăsta și îi denigrezi imaginea... Scuză-mă, ar fi trebuit să fie ceva serios.

 Cum văd eu problema 

 Am avut părul lung o bună parte din liceu ( să nu mai zic că am purtat și cioc), am "fentat" uniforma... și am fost mustrat de multe ori. Tatăl meu mi-a zis de multe ori o vorbă mare: "-Atâta timp cât vrei să ai părul lung, poarta'l îngrijit și încearcă să faci doar lucruri bune pentru clasă și pentru imaginea ta. Profesorii vor aprecia și te vor trata în consecință." De uniformă nu mai zic, că deja eram luat în vizor bine de tot, cu absențe și alte chestii.  
 Dar eu am făcut după cum am fost învățat de un părinte comunistoid. Și ceilalți profesori comunistoizi, culmea, au rezonat! Mi se specifica de păr doar dacă îl purtam în coadă "de samurai" ca băiețelul în cauza. Când era pieptănat și aranjat frumos pe spate, brusc, lumea era a mea. 
 De câte ori o dădeam în bară, încercam să îmi văd de treaba mea, nu dădeam fuga la mami și la tati. 
 Pun pariu că dacă copilul ăla era prins (e doar o idee, posibilă sau nu) cu țigara în bot în spatele școlii și își lua un catalog peste cur, nu spunea părinților despre asta nici până la 30 de ani. Chit că era juma de școală acolo să îl vadă. 
 Am fost "Președinte al Consiliului Elevilor" în Cuza 2 ani și am încercat să scot uniforma și eventual să umblu la regulament. Nu am reușit. Nu întru în detalii, ideea e că nu am reușit, dar cu toate insuccesele mele am înțeles că trebuie să îmi asum ceea ce fac. Imaginea mea este cum vreau eu să fie atâta timp cât NU fac parte dintr'o instituție, care are un regulament scris. Am semnat, îmi asum. Punct. Pace și liniște. Ce am făcut mai departe am făcut de capul meu și mi-am asumat o absență sau o notă proastă. 
  

 Copilul ăla s-a dus acasă supărat că și'a pierdut plusul de șmecherie câștigat în fața colegilor cu codița lui de ceapă și a început să plângă, cel mai probabil, că și'a bătut "diriga" joc de el. Părinții, cum e normal în generația asta de fricoși care nici nu ridică vreodată glasul la copil, să nu îl lase cu sechele, când au auzit că gălușcuță lor a pățit așa ceva, s-au autosesizat direct cu "media" asta de hiene în spate. Media care nu face decât să facă dintr-un răhățel o ditai mizeria ca să strângă rating ieftin (ca și angajații care se ocupă de asta, dealtfel). 
  
 Din păcate, în ziua de azi, toți idioții au dreptul la opinie. Și nimeni nu îi poate împiedica pe alți idioți să adere la acea opinie. Când idioții sunt mulți și se aprobă între ei, încep să aibă impresia ca așa e corect. Și așa se nasc discrepanțele. În loc să îl scoți pe idiot din mocirlă, el își găsește refugiul între ceilalți idioți care îl aprobă vehement. Și automat el are dreptate, tu nu, că ești un comunist prost. 
  

Mizerii care par glume, dar nu's.


" Dar oare de ce luăm în glumă absolut tot ceea ce ne înconjoară? Chiar nu mai contează părerea unui tânăr care ar putea avea nevoie de un psiholog pentru a nu se simți inferior în fața colegilor? Am ajuns să nu ne mai pese decât de ceea ce se întâmpla pe modelul vechi, ceaușit și distructiv?"


Asta scrie un om de televiziune local.
Mi-a curs o lacrimă. Și apoi m-am oprit din râs.

Eu prin asta înțeleg că părinții mei, ai tăi, ai lui, oameni crescuți în perioada comunismului, care au avut parte de nenumărate "tratamente traumatizante" sunt o târlă de inadaptați social, de oameni traumatizați, de oameni în mare nevoie de psihologi și terapie.

Tu așa îi vezi pe părinții tăi? Eu nu îi văd așa pe ai mei! Și pun pariu că nici tu, cititorule.

Pentru că nu sunt așa. Pentru că nici o palmă peste bot, nici 10 fire tunse cu foarfeca nu transformă un om. E om, boss, nu e panseluță, să conteze indiscutabil dacă îi tăi o frunză sau nu, existând posibilitatea ca fără frunza aia să moară, că nu își mai poate face fotosinteză.

E OM. Oamenii NU SUNT NIȘTE GUNOAIE BĂTUTE DE VÂNT CUM VREA VÂNTUL. Sunt principii și putere, sunt conștiință și adaptare. OMUL e ăla care are puterea să înțeleagă din experiență. Mi-am mai luat scatoalce la viață mea. Și sunt funcțional. Și sunt mai funcțional decât o mare parte din panseluțele astea crescute în lapticel de matcă și cașmir.

Pentru ca viața e dură și cu greutăți, cu norme sociale. Nu e că la păsări, să urli în cuib și să caști gura și mămica să îți pună mâncare mestecată. Nu, frate. În viață lupți să faci rost de ceva, te supui sau nu, faci ceea ce consideri și suporți consecințe.

Îi castrați social cu mizeriile astea "politically correct". Aștept cu nerăbdare ziua când o să vă scape un "Ce ciudat stă intr'un picior acolo!" și o să va săra toată opinia publică în cap că îl stigmatizați fără să îi știți povestea.

Emoțiile și sentimentele vor fi înlocuite de niște măști teatrale, bine controlate, de optimism, pozitivism și... mizerie. Că toți suntem frumoși, toți suntem speciali, toți suntem... Niște marionete. De fapt, pe majoritatea nu dă nimeni doi bani. Dar sună bine că suntem toți egali, nu?


Rușine.

miercuri, 25 octombrie 2017

Reclame la PACANELE și PARIURI în jocuri pentru copii.

 E aberant-o țară "săracă" în care sunt numai reclame la jocuri de noroc, săli de jocuri, case de pariuri. Șanse pentru toți, banii doar pentru patron. 



 Mi-am cumpărat un telefon, și ca orice om normal, am instalat  câteva jocuri, aplicații, ca să văd cum se comportă în diferite situații, dacă se încălzește, cât ține bateria, etc. 
 Cu destul de mult dezgust am constatat că în reclamele la jocuri (jocuri pe care le joacă, după cum ne dăm bine seama, copiii) e plin de reclame la "Betano" , lanțul de săli de jocuri "Admiral" și aplicații ca "Pharaohs Way" și altele asemenea, toate acestea reprezentând săli de jocuri de noroc, locuri în care oamenii bagă bani mai mult sau mai puțin munciți, și în care se pierd sume însemnate de bani (de la cetățeni, că mizeriile alea de patroni fac portofelu cărămidă). Locuri prin care se perindă oameni dubioși, cu vicii dubioase și venituri și mai și. 

 Și nu în ultimul rând și cel mai important... Jocuri care provoacă dependența. Pentru o minte fragedă mai ales, aceste mizerii pot fi fatale. Am jucat și eu mai mult sau mai puțin și știu sentimentul de deznădejde simțit la pierderi, știu dorința nefirească și siguranța că dacă mai bagi vei câștiga cu siguranță. Știu cum e să câștigi și apoi să fi în al 9-lea cer, crezând că dacă mai bagi vei câștiga și mai mult. E o farsă ordinară. E fals și josnic acest sentiment. Și astea le-am simțit cu o minte cât de cât limpede și relativ maturizată, am știut când să pun stop, și cu greu am pus.  
  
 Este strigător la cer faptul că atâtea persoane încearcă prin diferite programe de educare, atâția psihologi prin tot felul de cursuri și campanii să stopeze răspândirea acestui viciu notoriu și ăstora li se dă voie să bage așa ceva în jocurile pentru copii! 
  
 E dovedit că atâția oameni și-au pus capăt zilelor sau au rămas handicapați pe viață din cauza acestor mizerii și totuși nimeni nu le interzice hoților ăstora să spele creiere în dezvoltare, persoane fără discernământ. 
  
 Acum să vină fraierii ăia care încep cu "Dacă ai sub 18 ani nu intri." Da, dragilor. La Loto Prono intri la ce vârstă dorești. Atunci când trebuie să scoți banii ți se va cere buletinul. Nimeni, absolut nimeni nu te oprește să ceri buletinul unei persoane prezente acolo ca să scoți banii pe numele acesteia. 


 Poftim. E gratis ! E amuzant, și cu siguranță îl va face pe fraierul mic sa devină dependent înainte să apuce măcar să bage un leu în mizeriile alea adevărate, pe bani. Viitorul pare luminos, ce pot să mai zic. 
  
 S-a umplut orașul în care stau de săli de jocuri la fiecare pas, în fiecare colț, fiecare bodegă de 2 bani are câte un aparat sau două, fiecare mall câte o sală de jocuri, fiecare cartier câte o casă de pariuri. 
  
 Vă rog, aveți grijă la ceea ce joacă copilul vostru, mai bine plătiți pentru a dispărea acele reclame, fiți atenți la ceea ce vă spune că a observat, la noile lui "experiențe". Nu faceți decât să îl protejați și să îl trimiteți în viață întreg și nevătămat. Mizeriile alea cu câteva butoane și 10-20j de jocuri au văzut mai mulți bani decât veți vedea voi în toată viața, din păcate. 

joi, 19 octombrie 2017

Mișcarea #metoo și nu numai.

 Internetul vuiește de abuzuri. 

 După cum toată lumea a observat, cel mai probabil, de câteva zile încoace niște obosite s'au apucat să se plângă că sefu' le'a pus mâna pe picior mai sus decât i'au dat ele voie. Nimic nou sub soare până aici. Bine, ciudat e că ele erau acasă la sefu' și că aparent măcar își imaginau cum se va termina seara...și de la asta la "sunt o victimă" mi se pare că e drum lung și e de porc. Tu știi ce vrei, că de aia ai ajuns la ăla, ăla știe ce vrea, că de aia te-a chemat la el, nimic mai simplu. 
  
 Și a început o nouă mișcare din aia de făcut valuri, spume, atenție, mișcarea lui #metoo, în care și altele care au fost ele abuzate bagă un status lacrimogen și povestesc maniera în care acești porci grosieri, bărbații, și-au permis să își bată joc de ele.  
  
 În ultimii 20 de ani, (ani pe care i-am și trăit, de altfel, că asta mi'e vârsta) am înțeles câteva lucruri pe care se pare că foarte mulți oameni nu le-au înțeles.  

 -NU sunteți toți importanți. Sunteți suma realizărilor voastre. Pe oameni NU îi interesează ce ați pățit și ce veți face în continuare. Este drama VOASTRĂ și doar VOI puteți face ceva ca să treceți peste ea și să mergeți mai departe. 

 -compătimirea NU ajută. NICIODATĂ. Oamenii te compătimesc în față și pe la spate te judecă. 
 -NU te ajută nimeni cu adevărat. 

 -oamenii vor atenție și celebritate, doar că NICIUNA din astea NU va ține dacă nu e construită pe ceva adevărat, palpabil. 

 -oamenii sunt PREA sensibili. Suntem în 2017, am lăsat 2 mii de ani în spate și NIMENI nu s-a mai ofuscat atâta pentru nimic. De 3 ani încoace oamenii au luat-o razna. O să ajung să mă autoironizez și o să sară oamenii la bătaie pe stradă că "de ce?" fac mișto de mine.
 -cuvântul e putere, dar NU orice cretin poate să facă ceva cu el. Toți imbecilii se susțin unii pe alții în bula lor stupidă. Nu, nu ne pasă, ne sunteți indiferenți, sunteți irelevanti și pentru mine și pentru alții, poveștile voastre sunt și vor fi necunoscute. Și dacă vor fi cunoscute, nu îi va păsa nimănui. Peste tot încearcă toți să vă mintă frumos că le pasă. Nu, nu îi pasă nimănui. Suntem 7 miliarde pe planetă, personal nu pot să consider tragic că 1% din ăștia care sunt pe aici au probleme emoționale.  

  "Coaie, ești prost, cum să gândești așa? Dacă era mă'ta violată /abuzată/ etc. nu ai mai fi scris asta."  
  Eu cred că aș mai fi scris. Pentru că revin, nu e problemă altora ce se intamplă. E la mine în familie, e cu un apropiat de'ai mei. Aș fi preferat de 1000 de ori să o ajut decât să o pun să retrăiască ce a simțit în momentele alea. Terapie, psiholog. Oricum, asta era tot ce puteam face, dacă fac gât pe internet nu sunt mai câștigat, cu siguranță.  
  De la sufragete încoace femeile au luat-o razna. Toate sunt feministe și emancipate. Toate sunt deștepte și independente, toate își bagă (ghizda) în ei de bărbați și își fac cariere și vieți frumoase.  
    
  Dacă le pun întrebarea standard "Te fac un box?" mi se răspunde că sunt un ghiolban prost și că nu  despre asta e egalitatea. Dar despre ce e egalitatea?   
  -aveți drepturi  
  -aveți salarii egale cu bărbatii  
  -sunteți respectate, nu va obligă nimeni să faceți nimic dubios  
  -aveți acces peste tot  
  Nici nu știu ce să mai scriu, pentru că nu cunosc lucru pe care să nu îl poată face o femeie, poate doar dacă e vorba de urcatul pe muntele Athos, dar acolo e vorba de religie și alte vrajeli.  
    
  Ce egalitate nene? 
  
 Și în legătură cu nea' #mitu: 
  Eu i-am spus mamei mele să aibă în permanentă un spray cu piper în geantă, că mai apoi să nu ajung să o dau cu #mituDeODaBineCuCutitu pe internet.  

A doua.

https://www.vice.com/ro/article/pak7kv/au-venit-jandarmii-peste-mine-pentru-ca-ma-sarutam-cu-un-baiat-in-iasi
   
  Citesc vice, chiar îmi plăceau majoritatea articolelor lor, sunt despre tot felul de rahaturi irelevante, deci pe gustul meu. Dar asta e deja strigătul unui mielușel în față leului. Atâta ipocrizie nesimțită de zici că i-au prins talibanii pe  oamenii ăia, care se întâmplă să fie fix gay. 
    
  Să o începem cu începutul.  
    
  1.Zi mai bună de lins în public pe acoperișuri nu ai găsit decât când vin toate babele la linsul moaștelor, dragă autorule? Era logic că una o să observe și o să trimită pe cineva, că doar "e păcat maică"...  
    
  2.Este ilegal să consumi băuturi alcoolice în spațiu public, nimeni nu îți aruncă asta în fată să te facă să te simți mic (cum oricum ești, dar nu din cauza orientării tale, ci din cauza caracterului de victimă obosită) ci pentru că ghici ce, chiar e ilegal...Unii heterosexuali chiar își iau amendă pentru asta... și sunt HETEROSEXUALI, ce chestie.  
    
  3.Restul de personaje care apar în articol, inclusiv baietelu ăla care a scris primul, sunt foarte speriate și sunt automat atacate de orice se intamplă în jur...  
    
  A căzut o frunză pe mine? MĂ ATACĂ CĂ SUNT GAY!  

 Băieți, atitudinea voastră este greșită. Emanați neliniște și frică, vă comportați ca niște animale vânate. Uitați că omul e doar un animal rațional. Animalul când vede frică în celălalt animal automat își ia o atitudine de superioritate, de la care pleacă majoritatea "glumelor, mistourilor...". Pentru că le permiteți. Voi îi invitați, cu atitudinea aceea de "morcov în cur" (comportamental) pe ceilalți să se comporte cumva. Și voi adânciți prăpastia. Să văd și eu o persoană gay pe care o întreb de sănătate din motive profesionale că se comportă luminos, deschis, îmi zâmbește și îmi vorbește frumos. fără să îmi spună că face parte din X asociații și eventual mă dă în judecată că așa i se pare ei. 
  
 Scoateți bă capu' din cur! Atâta de progresiști dar comportamentul vostru lasă de dorit. Restul sunt niște brute, voi niște victime. Toată lumea are ceva cu toată lumea, femeile sunt abuzate, gay-îi sunt bătuți pe stradă, țiganii au palate, mașini, valoare, nu îi mai deranjează nimeni. De ce?  Că au știut ce să facă ca dintr-o minoritate cu frică de majoritate să devină o minoritate care conduce de multe ori.  
  
 Se ia un țigan de tine pe stradă? Stai și suporți, că nu știi cu câți mai vine. (prefer să le dau cu spray și să fug, dar zic așa, ce ar face mai toată lumea) 
 Ăștia cum dracu au făcut ca să devină așa temuți de toată societatea? Au fost uniți? Uniți în prostie și în mizerie si unde au mai vrut ei, dar au fost.
  
 Mai terminați dracu cu toate victimizarile astea. Sunteți neimportanți, mici și inutili, faceți ceva în viață și apoi săriți să schimbați. Vrei să schimbi? Atunci fii tu cel perfect și fără greșeală, nu vedea bârnă din ochiul celorlalți doar pentru că nu ești în stare să'ti vezi Turnu' Eiffel implantat în retină. 
  




#Metoo a dat si in mine cu #Cutitoo 





duminică, 15 octombrie 2017

Ce multe a rezolvat timpul.

 În ultima vreme, am fost prin tot felul de locuri în care obisnuiam sa merg mai mult în trecut, și am început să mă gândesc la faptul că unele lucruri chiar se schimbă o data cu timpul. Casa bunicilor, care pe vremea când trăiau ei era.. cumva, acum arăta deplorabil, și de aici am realizat că sufletul omului nu e atât de departe sau de aproape de material. Abstractul situației face ca sufletul să se deterioreze SAU să se îmbunătățească, după ce tu începi să nu îl mai cunoști (aici vorbesc de prietenii încheiate și etc). Mai pe scurt, poți să și evoluezi, la fel de bine cum poți să și involuezi.
 
 E important de specificat că în cercul meu de persoane apropiate, a fost o vreme, prin 2014-2015, în care foarte multă lume (aproape toți) fumam. Toate porcăriile și peste tot (eu mai puțin, totuși, din considerente proprii). Era unul dintre noi care mereu încerca să ne plesnească peste țigară și să ne facă să renunțăm la acest viitor viciu nefericit, împuțit și arzător de valută multă. Nu a reușit, toată lumea fuma în legea ei. La 2-3 ani distanță, în cercul meu de prieteni mai există doar un fumător și vreo 2  de ocazie, cum ar fi, care fumează doar la o băută mai dată dracului. Restul, au renunțat, în timp, pur și simplu au renunțat. Culmea e ca cel care fuma cele mai ale dracului țigări nu mai fumează nimic acum. Ăla pe care îl vedeam dependent pur sânge a renunțat pur și simplu.

 Din asta trag concluzia că fiecare om trebuie lăsat să învețe și să experimenteze în felul său. O să vină vremea când își va da seama ce e bine pentru el. În unele cazuri e prea târziu. Dar în cele mai multe, nu este. Da'l în **** mă-sii, e de la vârstă, vrea să fie șmecher, când o mai crește, se va mai destupa la minte, fii sigur!

 Oamenii. Am încheiat câteva prietenii anul trecut. Din motive mai mult sau mai puțin bune, cu finaluri mai mult sau mai puțin fericite (pe cât de mișto poți să închei o prietenie😂). 
 Anul asta am reluat câteva. De la sine. Nu am făcut nimic ca să le aduc înapoi. Personal, nici nu credeam că mai e posibil. Pentru că se greșise mult. Dar a fost și se pare că merge bine. Și eu și persoana în cauză poate ne-am mai maturizat, poate am înțeles niște lucruri care nu sunt benefice actualemente și putem conviețui mai bine împreună. Înțelegem unele situații mai bine și suntem în stare să le facem față. Ne-am stabilit poate niște principii pe care le facem vizibile și pe care ni le vom respecta reciproc.

 Asta face durabilă o prietenie, comunicarea, pe care poate atunci nu am avut-o destul. Dar timpul a rezolvat. Și a venit de la sine. Nu am forțat nimic, doar am așteptat, cuminte, în banca mea metafizică, să îmi iau porția de boabe expandate pentru câini cu 2 picioare de la viață.
 
 Lucrurile se schimbă. Timpul nu se schimbă. Cu puțină grijă putem ajunge departe. Trecutul care merită va face tot posibilul să nu rămână în trecut, dar nu va depinde de noi. Trebuie lăsat să acționeze, ca un acid slab care va mânca oxidul, într-o perioadă lungă, ca mai apoi să lase obiectul strălucitor și în perfectă stare, numai bun să strălucească cel mai puternic dintre toate. 
  











sâmbătă, 7 octombrie 2017

Pagina aia noua de instagram.


Aceasta, mai exact : https://www.instagram.com/forgottenromania/?hl=ro

Ce apare pe aici si de ce exista?

Probabil ca nimeni nu se intreaba, dar e ok!
Sunt fotografii facute in locuri care mi se par interesante. Care au un inteles nu neaparat fotografic-artistic, ci care prezinta, din diferite unghiuri ale gandirii, o multitudine de povesti ce pot fi imaginate in diferite ipostaze mai mult sau mai putin posibile. Fotografiile ce vor aparea vor fi insotite de povesti, imaginate, desigur, despre ce a fost sau ce ar fi putut fi in spatele cadrului aceluia, mai mult sau mai putin actual. 

Exista pentru ca am vazut cat de usor de inteles si de interpretabil e totul. Toata lumea cunoaste pe toata lumea, toti le stiu pe toate, au pareri si isi permit sa aiba impresia ca ce spun/cred/vor ei e mai presus decat ce spun/cred/vor altii. Asa ca incerc sa creez o poveste mai mult sau mai putin impresionanta din ceea ce cred/vad eu. Consider ca o lectura simplista a unor chestii uzuale este mult mai relaxanta si mai putin daunatoare decat o stire falsa. Asa ca ofer un fundal frumos si un continut de bun simt, pentru cei ce vor sa le urmareasca.

Mai sus am lasat linkul paginii de instagram. Voi posta la cateva zile, in functie de inspiratie ( cum fac si pe acest blog, dealtfel). Va urez lectura placuta si va astept cu un follow, daca considerati ca merita.

Multumesc.

vineri, 29 septembrie 2017

Despre foști, foste si ipocriți.

E plin si nu pot să nu observ.

Instagram, facebook, google+. Am conturi în toate aceste rețele și "prieteni" mai mult sau mai puțin cunoscuți, iar la o mare parte dintre ei am observat un cancer gestic care îmi zgârie retina. 
Momentul acela când postează cutare 10 poze pe zi cu iubitul, cu fericirea lor supremă, cu descrieri de maximă dăruire, de numa-numa îi vezi in 3 zile la altar. Dulce, zahăr, miere, lapte...

DAR!...

Se despart. Se despart si aia e. Doar că se mai întămplă ceva destul de penibil. Toate pozele alea perfecte cu descrieri care mai de care...dispar. Ca prin minune, tot ce a fost atât de frumos și magic acum 2 zile se pierde adânc in bazele de date ale marilor companii si definitiv de pe peretele amorezilor. 

Hei, voi, nefericiților, nu credeți că sunteți cam ipocriți? Nu credeți că persoana aia a fost totuși alegerea voastră si amintirile acelea chiar există? Cred că măcar din respect pentru ceea ce a fost frumos merită păstrate. Dacă ați vrut ca relația voastră să fie sticlă, văzută de toata lumea, măcar asumați'vă totul si lăsați pozele alea acolo. 

Aaaa, scuze. Faceți loc pentru alte poze, cu altă persoană, dar cu aceleași descrieri, nu? Nu ar da bine la indigo, am înțeles. Cât de falși puteți să fiți? E grețos. Câtă credibilitate poți cere când pentru tine nu au valoare amintirile, de fapt, ci ceea ce cred alții despre ele? 

Ești rupt de durere și așa te descarci? Vei regreta, o pot confirma toți oamenii care au facut asta la un moment dat si au puțină minte. Dar voi nu o faceți de asta, ci pentru că asa e trendul, dragoste mare, laudă cât cuprinde, ipocrizie infectă.

Am avut cândva o prietenă care mi'a zis că mă iubește...în prima seară de relație? Am gândit că ar trebui să mă port cât mai frumos cu ea și o admiram că a putut nutri sentimente atât de frumoase pentru mine atât de curând. La o săptămână mi'a dat papucii. A fost prima si singura care a făcut treaba asta, până acum... Că mă iubește ca pe un prieten, apoi nici că am mai vorbit. 
Atunci am mai realizat o dată ce ușor e să arunci cu vorbe. Un chip frumos si o educație bună nu te scapă de un spirit ipocrit, din păcate. Si e greu să nu dai importanță când în ființa ta partea vibrantă e tocmai sufletul, în cazul meu. 

Nu mai fiți lași! Nu mai fugiți de voi. Nu mai fiți atât de interesați de ce văd alții. Nu mai fiți ipocriți, voi ați trăit lucrurile alea, respectați asta! 

Că o să vă treziți la sfârșit de drum că toate amintirile voastre se învârt in jurul unei persoane sau câtorva persoane care nu că au făcut mare brânză, dar nu au fost atât de "nasoale" încât să nu le dai pur și simplu "erase" din Universul tău mic si irelevant.

Pe vremuri pozele erau rare si făcute la ocazii speciale. De aia erau așa prețioase. Acum sunt peste tot și'si făcute oricând, de'aia nici nu mai contează așa mult. 

Dar bătrânul cu 30 de poze toată viața le știe povestea, le iubește si le revede cu plăcere.
Tu, cel cu 30 de poze pe săptămână, mai știi măcar ce făceai in ele?

miercuri, 27 septembrie 2017

Am fost în Moldova

 Prin zonă, nu în Republică, să ne înțelegem ! 


 Am câteva observatiuni pe care le-am constatat pe drumul cel lung până acolo si'napoi: 

 

 1. Începe să miște ceva prin România! Prin toate localitățile, începând din Bucov până spre Vaslui, se toarnă bitum/afalt/se repară drumurile, sunt porțiuni chiar demne de rulaje cu mașini de peste 20k euro... 

 2. E plin de idioți cu BMW-uri (în mod special ăștia m-au deranjat), se aruncă la depășiri, că știu că au mulți cai sub capotă, da' să-mi bag vioiu dacă sunt în stare să le termine fără să deranjeze alți participanți la trafic. Am dat de unul... A trebuit să o las de la 120 la 30 ca să își facă loc să se bage între celelalte mașini. Mori cu zile și nevinovat pentru toți dobitocii care se cred invincibili dacă au un rahat de motor sub capotă și 4 roți XDrive sub cur (aproximativ sub cur)... 

 3. Bârlad nu arată chiar atât de tragic, prin ochii unui simplu trecător, dar vă recomand să nu treceți prin Buzău dacă țineți la mașina voastră. Îți lași 1-2-3 roți pe acolo dacă nu ești atent, și pe bună dreptate, nici măcar prin centru nu au asfaltat complet. 
  


 Încă o parte direct din Vaslui, comuna Albesti, satul Corni:  


       O Oamenii... par mult mai umani. Mai simpli, mai binevoitori, mai puțin prinși în furtuna asta de zi cu zi prezentă în orașe. Viața pare să fie mai lungă, zilele mai luminoase și nopțile mai calde, stelele sunt parcă mai aproape și întunericul este mai puțin sumbru. 
  
 Am fost la magazinul satului de câteva ori să fac aprovizionarea ( câteva de ronțăială, o beriche, o cartoafă) și am rămas să bag o bere la mesele de pe acolo. Surprins am fost când absolut toți oamenii m-au salutat (sau mi-au strâns mâna) chiar dacă era prima oară când m-au văzut. De ce? M-am gândit cât de puțin i-a costat gestul ăsta și cât de multe au realizat cu el. Și cât de dezinteresat au făcut-o, neștiind cine sunt, ce fac sau cu ce i-aș putea ajuta cândva. Au făcut asta pentru că așa sunt ei. Respectuoși, în plus, toți suntem oameni, de ce să ne batem joc unii de alții, să ne furăm și să ne purtăm necuvinciios cu aproapele, când putem să nu facem asta? 
  
 Nu cred că îi interesează nici veganii, nici LGBTQR+ și nici CpF și probabil nu au nici o treabă cu politica, fiind masele de manevră ale PSD ( și etc). Dar când îi vezi... Ce simpli și buni sunt, te gândești că degeaba ai o mie de informații și cunoști #totul dacă ești un rahat de om cu un caracter infect. E ușor să îi numești pe toți idioți, inculți, dobitoci, văzând prin ochii tăi de hipster autosuficient și deștept, cunoscător de detoate și cuKultura până la Conspirația de pe Luna și înapoi. 
  
 Așa că ar trebui să respectăm. Și să judecăm doar prin prismă unui punct de vedere și doar o latură a omului. 
 Nu. nu suntem noi nici deștepți nici pricepuți la toate. Că sunt sigur că nici un băiețel cu barbishon nu e în stare să țină o gospodărie ca un nene de la țară, cum nici nenea nu știe să îți împuie capu' 3 ore de Iohannis 15 case și Mustață Dracnea Nebunu'. 
  
 Urmează încă un articol conex cu acesta curând și o pagină de instagram la care o să vă rog să va abonați. Mulțumesc. 
  



Cu Păpușoiu'!

sâmbătă, 16 septembrie 2017

Ai grijă de tine . ( ! )

Sunt bolnav.

 Nu rău, cred că de la articolul precedent cu treburile din municipal mi se trage (m-au vorbit de bine băieții care au simțit că i-am jignit/acuzat într-un mod sau altul). 
 Dar observam cât de ușor un organism pe care îl consideram tare poate să mă ia pe nepregătite pur și simplu fără nici un avertisment. Nu fumez cine știe ce ( ocazional nu cred că se pune, pe lângă cât fumează cunoscuți care nu au nici pe dracu să îi pieptene), nu mai beau ca atunci când eram mai mic și mai prost (17, 18, știți voi, majorate, alea alea), nu nimic. Dar dimineață mă trezesc uscat și deshidratat, dintr-un coșmar infect, cu febră 39. Asta în condițiile în care am adormit exact normal, după ce am fost la primul Stand-Up din viața mea (ca participant, evident). 

 Băgat în mine de toate, febra creștea și scădea ca la scara măgarului, trecea de la mare la mică, apoi la mijlocie, apoi iar la mare, la mișto așa, ce să și faci. Hai să o zbughesc la Mediurg (merciii domnu Mediurg!). Da, e pe bani, dar vreau să mă însănătoșesc, nu să iau vreo boală din spitalele infecte de stat la care te plictisești de stat la rând. 

 Că am amigdalită. Cum dreacu? Na, uite că aia e. Doamne ajută să fie aia și nu altceva mai grav. 

(perfuzie, antibiotice intravenoase, dixtractie, stiu)


Dar asta era o introducere.

 Voiam să ajung la "Ai grijă de tine!" Un îndemn primit prea des și tratat tot atât de des cu indiferență. 
 Dintr-o prostie (sau 2-3) putem să ne punem capăt vieții (fără a ne dori asta în prealabil). Ne putem îmbolnăvi. Putem să stricăm numeroase planuri de viitor numeroaselor persoane apropiate pentru că va trebui să le schimbăm iremediabil viața. Să lase cariere, vacanțe, visuri, doar ca să poate avea grijă de noi. Să folosească economiile de o viață pentru a ne oferi o șansă (O ȘANSĂ NICI MĂCAR NU SUNT DOUĂ ȘANSE, E DOAR UNA ȘI NICI AIA SIGURĂ.) 



 Da, e enervant când te sună ai tăi din câteva în câteva ore să te reguleze la icre. Dar pe bună dreptate. Îți e puțin frig? Ia geaca aia pe tine. Da, nu ți se mai vede tricoul ăla cu anchior și nici brandu lucrat la sală, dar imunitatea ta va rămâne neatacată, banii tăi în portofel pentru următoarea luna la sală, nu aruncați pe medicație (care fie vorba între noi, e și bună, ca te scapă azi, da e și rea, că te face imun, și trebuia mâine mărită doza, și numai Marele Creator știe când vei deveni total imun de la prea multe doze...). 

 Nu te simți bine? Nu, nu ieși afară, nu te duce la serviciu, ia o zi liberă, chiar și neplătita. Îți vei mulțumi cândva, peste ani. Pentru că toate făcute se adună, nu se simte azi sau maine, dar peste 10 ani se va simți. Adevărat, nu doar aceea, dar acel amalgam va fi făcut din fragmente mici ca aceea. 
  
 Mănâncă sănătos și verificat. Persoane din generația părinților mei (40-50) au murit în număr mărișor în lunile astea. Oameni cu familii ok, cu job-uri stabile . Oameni fără afecțiuni la prima vedere. Atac cerebral/de cord. NU vreau să cred în conspirații. Dar suntem mulți și proști și al dracu de inutili, pe deasupra. Există motive pentru care mâncarea poa' să fie de rahat (și din rahat, cu puțin ghinion). 
  
 Fii fericit! Sau încearcă să nu te stresezi cu toate. Lumea e mică și Universul e infinit. Chiar contează atât de mult? A fost azi va trece mâine. Au fost războaie mondiale și au trecut și alea. Milioane de cadavre s-au răcit și au devenit țărâna în doar câțiva ani. Chiar așa de importantă e problema ta încât să o iei razna? 

 Cât costă o viață? 

 Nu știu. Nu știu dacă aș fi în stare să vreau să aflu, dar știu că banii nu au nici o valoare moral vorbind, așa că prefer să cred că o viață valorează mai mult decât toți banii din lume.  
 În același timp, câte vieți s-au pierdut pentru bani, ce mai contează una în plus? 

 Ai grijă, mâine nu ti'l mai promite nimeni.  











luni, 11 septembrie 2017

"La mulți ani!"

 O urare foarte morbidă. 

 Acum câteva zile a fost ziua unei prietene, așa că printre altele (i-am făcut un cadou foarte neinteresant și destul de ieftin...) i-am cântat și clasicul "La mulți ani (cu sănătate, etc). 
 Am avut o revelație. De ce atât de mulți ani? Cui îi trebuie "mulți ani" ? Îți garantează cineva o viață bună, fără lipsuri, în toți acești ani? Nu? 
  
 În nici un caz. Mulți ani sunt doar mulți ani, și am impresia că nimeni nu își dorește să trăiască "mulți ani" dacă apar probleme legate de sănătate, bani sau diferite accidente ce ar putea lasă importante răni (psihice sau fizice). 
  

 Ani destui să fie, dar de calitate! 

 Aici voiam să ajung. Românii mereu au vrut să fie MULT! Să avem de unde, să dăm și la alții (sau să ne prefacem, să îi vedem cum vor și cer și să nu le dăm nimic :D). Dar în contrapartidă a venit unu' deștept și a zis "Contează calitatea, nu cantitatea." Ei, da, aici încep să rezonez și eu. Degeaba ai tu 1.000 de ani, dacă îi trăiești în același oraș obosit, cu aceleași ocupații anoste, aceleași dimineți și apusurile văzute de la același balcon. Nu are sens să repeți asta miliarde de zile. 
  
 Hai să modificăm vorba. Să fie de acum încolo, pur și simplu "La destui ani, da bogați!" Mi se pare cel mai corect, etic, moral. Îi dorești omului să îi fie bine în viață, să aibă parte de cât timp dorește și să îi fie bine cât va fi să fie!  
  
 La destui ani mie, nouă. Sper să murim înaintea ăstora de vor mulți ani, dar mult mai împliniți și fericiți, nu? 




 Și eventual să ajungem în rai și să vedem asta! Sau măcar ceva asemănător, că'i frumos tare!

sâmbătă, 9 septembrie 2017

Curse ilegale in Ploiesti -Septembrie 2017. S-a terminat.

 S-a mai terminat o chestie relativ interesantă în Ploiești 😐

08.09.2017 în Ploiești, parcul Municipal din zona Vest. Am fost acolo! Împreună cu jumătate dintre tinerii din oraș dealtfel. Ca în fiecare vineri de ceva timp încoace, băieții cu hobby-uri care țin de motoare, cai putere și adrenalină au venit să își etaleze bijuteriile (sau cazanele, depinde care cum și în ce fel). 
  
 Un mic scenariu de Teriyaki Boyz (după o lună în Vaslui) de la Ploiești. Presupun că ați început să prindeți ideea. Destul de multă lume într-un loc cu o stradă curată și numai bună de lăsat urme de cauciucuri. 
  

Evenimentele in ordine cronologică


 În jur de ora 23-24:00 s-a umplut parcarea parcului municipal. Previzibil, dealtfel, având în vedere că de multe ori înainte (din câte am auzit) a fost cel puțin la fel. Distracția și adrenalina lipsesc (aproape) cu desăvârșire din Ploiești, așa că orice eveniment din asta e magnet pentru tineret. 
  
 Pe la 24:00 au început treburile mai serioase, ca în fiecare vineri. Frumos a fost când a trecut un echipaj de poliție. Au trecut, au văzut au plecat. Destul de dubios, nu? Noi am zis că nu este. După evenimentul ăsta nimeni nu a plecat pe nicăieri și băieții au continuat ca și cum nu s-ar fi întâmplat. 
 O decizie proastă, având în vedere că în vreo juma de oră de la treaba asta s-a întâmplat o intervenție mai ceva ca'n filmele cu spărgători și mafie. 

 Cam tot ce e vede până în spate la ultimele faruri xenon sunt mașinile M.A.I.-ului (Poliție, Crimă organizată, Jandarmerie). 

 Relativă (panică?) generală, când vezi așa ceva. Toată lumea a palmat semințele (cu care țeseam și eu un covor de toată frumusețea, ca un taranete adevărat) și a cam luat-o ușor către mașini.  
 Agenții au coborât și au luat actele TUTUROR persoanelor prezente la control. Nu am avut posibilitatea de a părăsi parcarea până la finalizarea verificărilor. Care au fost destul de amănunțite 
 (la prima verificare a actelor mi-au verificat mașina și portbagajul, iar la cea de a doua au verificat doar buletinul, când am ieșit din parcare). 
  
 Am fost printre primii care au ieșit, nu am avut accesul facilitat pe drumul obișnuit ci am fost obligat împreună cu alți șoferi să mergem pe undeva pe câmp (???), drumul fiind blocat de autospeciale. 
  
 Gata distracția. Câțiva agenți sub acoperire i-au filmat pe băieți când se dădeau cu mașinuțele iar oamenii legii s-au dus la sigur, după numerele mașinilor. S-a lăsat cu multe vizite la secție și cu ceva taloane suspendate. 
 Din păcate și un prieten de-ai mei a fost (filmat când participa?). Se pare că permisele le-au fost reținute șoferilor participanți fără dovadă (pentru cele 15 zile) și se va începe un proces (probabil penal) ale cărui urmări încă nu le cunoaștem. 
  

Se putea altfel!

 De aceste curse se știa ! Deja era un lucru destul de bine cunocut în Ploiești (http://ph-online.ro/eveniment/item/88435-liniuțe-seara-de-seara-la-parcul-municipal-vest-din-ploiești). 

 Până acum nu  a avut loc nici un eveniment nefericit conex cu aceste  așa-zise curse, deci din asta reiese că persoanele participante au fost de bun simț (într-o oarecare măsură) și au păstrat o limită. 
 Ca să fericim pe toată lumea, s-ar fi putut organiza ceva licit, o data la 2 weekend-uri, cu poliție, medici și pompieri prezenți. Un eveniment ce ar mai fi dat culoare unui oraș și așa mult prea gri, plin de noxe și toxic. Dar astea sunt basme deja. E mult mai simplu să începi procese împotriva unor oameni oarecare care poate erau acolo pentru prima dată și au dorit să încerce pentru adrenalină... 

Întâmplare ... Sau nu?

 Acum, câteva observații proprii. Întâi doresc să specific că este a 2-a oară când vin la aceste "curse (ca spectator, evident). Și am observat ceva ( și cu ochii mei, dar și din auzite). Persoana care "organiza" aceste curse (care dădea startul mașinilor) a fost absentă de data asta. Asta e destul de neobișnuit, având în vedere că dățile trecute era acolo fără întârziere. 
  
 O fi o simplă coincidența... O fi. 
 Sau poate cine trebuia a știut că nu e de venit vinerea asta. Și au rămas doar fraierii, care trebuie să plătească cu propriile permise și în cel mai rău caz caziere pentru ce au făcut alții înaintea lor. 
  
 Nasol.  Voi reveni cu noi informații cât de curând. 
  
 *Posibil ca evenimentele să nu se fi întâmplat chiar fix între orele specificate mai sus (+/-1 oră) 

miercuri, 30 august 2017

Hard Time Festival Ploiesti.

https://www.facebook.com/hardtimefestival/?fref=ts

Incepe sa miste ceva in Ploiesti? Ni se pare? E posibil?

Este posibil!

Zilele trecute am fost voluntar la primul eveniment muzical de amploare din Ploiesti. Muzica electronica s-a auzit prin tot "Vestul Salbatic" si nu numai! 
Diferit, fata de multe alte voluntariate la care am participat, a fost ca atmosfera total destinsa si starea de bine au fost constante. Muzica ce imi place de atata timp, oameni pasionati de acelasi lucru ca mine si artisti /in general/ de valoare ce au mixat/concertat pe o scena privata, accesibila doar celor ce apreciaza acest gen.

Impresie generala

Pe bucati, evenimentul a fost compus din cateva elemente destul de bine conturate, cel mai important fiind, desigur, punctualitatea si seriozitatea, urmand perseverenta, financiarul(al dracu asta), spiritul de echipa si o buna constientizare a detaliilor.

Prin ochii voluntarului umil care verifica oameni de bratari, pot spune ca punctualitatea si seriozitatea au fost la maxim din partea echipei. Nici un oportunist nu a reusit sa intre fara bilet sau sa pacaleasca echipa in vreun fel. 

Perseverenti am fost cu totii, ca trebuie sa fii perseverent atunci cand aranjezi un teren intreg si sa il faci primitor pentru un astfel de eveniment, ca nu e simplu deloc, garantez😒.

Partea financiara a fost complicat de cuantificat si imposibil de redat aici, cu siguranta. Ceea ce nu inteleg este de ce ploiestenii nu au incredere, Pretul biletului a fost cel putin infim, avand in vedere ca au fost prezente doua trupe destul de valorificate in acest moment (Suie Paparude si Satra B.E.N.Z.) iar un bilet la concertele trupelor astora costa destul banut. Eh, fiecare stie ce face cu banu', nu ma bag.

In ceea ce priveste spiritul de echipa, asta s-a reflectat in modul de desfasurare al evenimentului, fara incidente si fara persoane nemultumite. Un mare plus!

Despre detalii... Ei bine, aici ar fi prea multe de scris. Dar s-ar spune ca nivelul evenimentului este macar cat al unul festival ca Untold sau EC in primele editii, privind modul de desfasurare (sa nu uitam totusi bugetul redus si scurta perioada de timp al acestuia si durata extinsa a celorlalte).

Men, da de dixtractie nu mai zici, ca'mi bag shtoiu in polologhia ta!

Sigur! Da, am ajuns si aici! Da, dixtractia a fost, din plin a putea spune! Cel mai frumos ar fi sa pun aici o lista cu artisti, sa se vada pe ce se distreaza lumea cu adevarat!

NVNI
SkiDropz
Suie Paparude
PVREES
DAYVEED
KillaFonic (cu tot satralaul benzito dupa el se pare)

Cam astia au fost baietii care-au facut show si o seara de neuitat!

HARDSTYLE a rulat frumos si si-a ascuns ecourile din boxe pana in nervu auditiv al catorva sute de oameni. Fara sa vrea multi au si dansat, ma intreb cati au stiut cum se numeste acel gen muzical de fapt... ei bine, pentru momentul hardstyle trebuie sa ii multumim lui SkiDropz.
NVNI, PVREES si DAYVEED au facut treaba pe warm-up, au tinut lumea cu sufletul la gura si ne-au cam incantat cu ceva mixuri si drop-uri demne de "festivale dalea mari". Si pe buna dreptate ca luminile si energia au fost pe masura!

La Suie Paparude si Satra BENZ nu cred ca are rost sa descriu atmosfera. S-a simtit, s'a dat din cap, din maini si din picioare, oamenii au fost extaziati (sau ceva de genu) si artistii au fost ireprosabili (ca am ajuns sa stam ceva timp peste program pana s-a terminat cu totul). 

Personal, cat am putut, m-am dezmembrat cam pe toata muzica care a rulat, ca toata era pe gustul meu, iar starea pozitiva nu  a avut cum sa nu fie, ca eram toti pe energie mai rau ca pilotii lu Hitler pe amfetamine.

Sa nu uit ca eu,ca voluntar, am avut bonuri valorice cu care sa beau si sa mananc! La cat de mocangiu sunt, frate, pe buna dreptate, asta mi-a inseninat inca 100% ziua! (chiar nu pot sa hateresc asa ceva...)

Astea fiind scrise, sunt sigur ca va urma o editie viitoare. O editie viitoare in care, sper eu, lumea va avea mai multa incredere si ne va trece pragul in numar cat mai mare. Pentru ca asta e problema ploiestenilor. Increderea ca va iesi bine, increderea ca au pentru ce da acei bani.

Da, va merita, eu unul sunt de parerea ca si anul acesta a meritat, iar la anul cu siguranta va merita.


duminică, 27 august 2017

Momentul acela când...

 De obicei, diferite situații mă fac să reacționez stupid. De ce? 

 Am observat că de multe ori creierul gândește ceva și gestica e cu totul alta. Te gândești să pleci acasă fără să bagi încă o bere la bord. Se întâmplă să te întorci rupt în gură, puțind a cârciumă și eventual și cu un kilogram de mahmureală a două zi. Dar tu te gândeai, pe bună dreptate și cu argumente logice, că ar fi mai ok să nu te faci lemn și să îți bagi p00la'n ea de stare vreo 2 zile.
 
 Și totuși. Sunt momentele acelea... >:)
 
 Ar fi ok să nu mă duc să bag mancare'n mine la 00:00, din varii motive. E plin internetul, deci nu le mai enumăr.
 Totuși, te'ndopi până'ti rage ficatu'n ține și dupaia te plângi că ai glandă leneșă, a dreaq glanda asta...
 
 Parcă ar trebui să nu mai bagi 10 lei în apărat după ce ai fost și ai scos 20. Te duci cu bani acăsică, îți cumperi un suc, te cinstești cu o pungă de cipsane dalea bune de la Lays. Da de ce să nu mai bagi tu banii aia mulți câștigați și să îi inzecesti?
 Da, ați ghicit, Pula'n c00r și bani de drum, parizer cu cola de la Profi.
 
 Cum se face că mergi prin oraș cu 58, e în regulă. Parcă nu te târăști că melcu, ajungi în timp util unde ai treabă, te gândești că s'or scumpit amenzile, că oricum cu banii aia faci altceva mult mai util pentru viață ta... Îi dai în banană până pe la 90, ca să simți că ai mașină, nu bicicletă, ce dreaq.
 De ce? Habar n'am, dar pățești.
 
 Te-ai spălat și vrei să îți tăi unghiile? Da, e momentul prielnic, și așa ai copitele cât ale lui Horațiu, calul fericit. Dar să vedem, că mai bine mă apuc să fac orice alt rahat, să uit de unghiile alea care îmi luau vreo 5 minute de tăiat și bibilit, și să îmi aduc aminte când mă duc undeva și constat că am strâns prafu' din tot orasu sub unghii.
 
 Ai de învățat o tonă? Îți e frică că te prinde BAC-ul, admiterea, examenu, toți dracii, cu pantalonii n vine și lecțiile și mai și?
 Hai să începem un serial nou, e timp berechet.  

 Ti'a făcut cu ochiul? Te'a observat și ti'a semnalat asta? Nu ar fi mai simplu să te duci să faci și tu cel de'al doilea pas în loc să te holbezi ca prostu' toată seara?
 Nu, aparent nu e, baftă John!
 
 Ai pierdut banii la barbut? Ești pe minus cu vreo 500 lei și ești pe cale să bagi mașina gaj?
 De ce să pleci acum acasă? A, că încă mai ai și bani deoparte, să te oprești din jucat rahaturi și să îți câștigi banii prin muncă. Sună bine.
 Da, drum bun, Nu uita să traversezi pe la trecere, că poate fi periculos.
 
 Ai câștigat ceva? Super, cum ar fi să te întorci acasă și să îți savurezi câștigul, în loc să bagi bani în tot ce înseamnă noroc în ziua aia?
 Habar nu am cum ar fi, probabil că bine...
 
 Ai învățat și știi deja, dar nu ar strica să faci o mică revizuire?
 Ba da, ar strica. Sigur că ar strica...
 
 Probabil că un 50% din situațiile astea le-am simțit și resimțit de m-am plictisit, dar încă nu-mi pot da seama de ce creierul îmi da "404 Not Found" în momentele alea, și pun pariu că în situația asta suntem majoritatea dintre noi.
  

Creierul trebuie bătut la cur-cu-bățu'! 


 Trecând prin câteva dintre chestiile astea și auzind cealaltă parte, am învățat faptul că mintea noastră, care ar trebui să ne fie alături, draga de ea, joacă destul de mizer în defavoarea noastră. În unele momente.
 Dar că să evităm, ideal ar fi să luăm niște măsuri înainte să ajungem în fața faptului împlinit!
 
 Da, vrei să joci barbut? Ia coane 100 de lei la ține și du'te'n cele mai ponosite haine. Ai jucat și ai plecat acasă.
 
 Te'ai dus să bei o bere? Anunța-i pe cei cu care ești și ia-ți niște bani care să acopere o bere, maxim 2, ca să nu zici că umbli ca sarmanu' cu portofelu' gros în regrete și pauperitate.
 
 Ai câștigat? Bun, ocupă-ți ziua cu multe. Să nu ai timp să îți faci iluzii și să te trezești cu vreo idee mai creață decât africanii.
 
 Ai de învățat? Închide telefon, închide, aruncă, lasă pe la prieteni, variante sunt! Tu trebuie doar să faci ceea ce trebuie făcut!
 
 În rest, trebuie să ne învățam limita, până unde gândim rațional. Și să acționăm în consecință, că de nu, a doua zi dimineață (niciodată mai târziu) o să considerăm că viața asta e un rahat și că avem ghinion cu toptanul.
 
 No boss, norocul ți'l mai faci și cu mâna ta.



  

vineri, 25 august 2017

Recidivist

 Mi-am luat o mică pauză, că am avut treabă mare! (De fapt am avut treabă multă, dar s-a rezolvat totul fix ca o treabă mare, nah...) 


 Bine m-am regăsit! 

  
 Că nu cred că mi-a simțit nimeni lipsa, dar e ok ! 
 Am fost ocupat să învăț (aproape) pe rupte pentru Academia de Poliție (din București). Am picat cu 7.80, surprinzător. Se pare că 4 luni de învățat forte nu fac minuni, totuși. Aia e, e și la anu' o zi, cum s'ar zice. După ce intru , trebuie să mă apuc de treabă pe bune! Să facem grade, să treacă anii, apoi să facem curat că e ca la nebuni sistemul! (să sperăm că nu mă îndoctrinează ăștia prea tare!) 
 Acum ar trebui să mă apuc de (oo!) NU! 
 Acum ar trebui să mă apuc de ceva constructiv pentru sufletul meu (pe lângă faptul că voi învață încă un an de acum pentru examen).  
  
 Prevăd poate câteva sketchuri, poate vreun scurtmetraj cu puțin noroc și dăruire (și ceva timp eventul). 
 Oricum, dacă e să fie ceva, o să apăra și pe aici. 

 Am auzit destule în ultimul timp. S-au schimbat puțin lucrurile. 

  
 Coaliția pentru Famelie face furori, copiii de 12-13 ani își cer sfaturi unii altora despre ce să mai fumeze zilele astea, femeile vor drepturi egale și câinii dau din coadă prin fața ONG-urilor. Per ansamblu, o cacanareala la fel de mare ca întotdeauna, s-au schimbat nițel fețele. 
 Mai nou e problemă cu terorismu'. Pizda ma'sii, nu stau să îl mai iau și eu o dată pe toate părțile și să îl întorc în 5 direcții, că e pline bloagele de terorism și corectitudine politică. ISIS băiețeii... 



  
 Deci? 
  
 Habar nu am, ideea e că o să mai scriu chestii pe aici. Haterul cel frumos și dilematic este aici, cum ar zice un internațional binecunoscut extratalentat trust media, HamTenia3! 
  

marți, 4 aprilie 2017

Se blamează atitudini, nu persoane.

E prea mult. Arunc un ochi oriunde si apare ea.

 Koa' litia pentru famelie. Da, nu aceasta propriu zisă, ci articole pe tema ei și a schimbărilor ce trebuie aduse, în opinia unora.  
 De parcă nu e destul, mai apar și creștinii militanți cu alte vrajeli sodomistice și gomoriene. 
  

Deja o luati razna, prieteni. 

 De când mă știu îmi plac femeile. Și pe cât de mult îmi plac femeile, coapsele, sânii și tot ce ține de femeie, pe atât de mult îmi displac și mă scârbesc aceleași părți corporale pe o matahală păroasă cu o voce mai groasă ca a mea (probabil).  
 Îmi e greu să mă gândesc că unii bărbați nu gândesc la fel ca mine. Dar pot, fac un efort și îmi iese(nu îmi iese ce vredeti voi, îmi "iese" scenariul, imaginea). E treaba lor. 
 E fix treaba lor și e drum lung de la a avea o părere proastă despre un lucru până la a te apuca să încerci să îngropi niște oameni (mai mult sau mai puțin la propriu), având în vedere că sunt dovezi științifice că așa sunt ei și că nu se pot schimbă. 
 Principiile mele morale sunt ale mele. Și ale tale sunt ale tale.  
 Și ale băieților de la Koa'(e)litie sunt ale lor. Dar eu nu încep să fac parade cu  vrăjeală ieftină ca să discreditez o masă de oameni care nu a făcut nimic în mod special. 
 Și nici nu mă apuc să fac scandal că vreau eu să îmi impun rahatu' în Constituție. Băieți, haideți pe insulă (nu în Anglia) și stați acolo și faceți sexulet cu femei cât vreți. Și să le și lăsați să nască neapărat! Nu contează că o să vă mâncați între voi, carnea proaspătă e mai fragedă! 
  

Persoanele gay fac parade si fac valuri, devenind enervante.

 Da, asta era și părerea mea până acum puțină vreme. Până au început cârnații ăștia cu toate tâmpeniile de antiparade și parade pro-născare și anti adopții, căsătorii și alte mizerii de genu'. 
  
 Băi, da, sincer, tot ce e rău în țara asta s-a rezolvat? Au toți copiii masă, casă și părinți?  Au toți oamenii bani să trăiască cu mai mult de 3 pâini și un parizer Proxi pe lună (firmă proprie Profi)? 
 E spitalele curate? E școlile amenajate? E câinii stradali blânzi și cu covrigel în coadă? 
 E bugetarii cu bugetul curat? A făcut BOR Catedrala Preavrăjirii Neamului? 
  
 A. Nu? Păi uite aici probleme! Ce îmi e mie că sunt câțiva, minoritari, care preferă să facă sexulet altfel decât mine când sunt atâtea lucruri mult mai importante? 
  
 Îi blamam că fac valuri. Și uite că până la urmă se vede, paradă gay are efect, i-au luat la ochi toți familiștii și "normalii" și se leagă de ei și drepturile lor mai mult decât până acum. 
  
 Da, personal nu vă blamez pe voi, persoane minoritare sexual. Blamez modul în care v-ați făcut auziți. Și care v-a dăunat oricum.  
  
 Dar mai mult o să blamez o adunătură de plebei fără ocupație care stau să susțină niște non-probleme în loc să facă ceva relevant.  
  
 Pentru ca aveți atitutini de rahat și nu puteți ajunge la consens. Sunt niște chestii car pentru noi, restul, nu au mare importantă, Universul asta merge înainte cu sau fără 3 boțuri de carne în plus sau minus, cu sau fără 3 cupluri din oameni de același sex. Țara asta o duce prost cu sau fără voi.  
 Așa că mai bine faceți o: "Coaliție pentru familie. țară, binefacere și bunăstare" care să se ocupe de problemele adevărate ale națiunii: 
 Să stârpim javrele  
 Să stârpim javrele cu coadă (sau măcar să le dăm la iubitorii aia militanți de animale, altă subspecie de cretini de care e plină țara) 
 Să construim niște drumuri cât de cât (că nu îmi schimbă primaru' cu mă'sa mașina după 5 ani de rulaj pe drumurile astea de 3 lei) 
 ... 
  
 Sunt atâtea de făcut, băieți și fete... 









joi, 9 februarie 2017

La pacanele, in stil metaforic, de 3 lei.

Cine stie, cunoaste combinatia.

Pentru asta baga baietii cunoscatori bani grei in micii hoti. Pentru combinatia asta care te scoate pe plus intr-o zi sau seara norocoasa.
Dar cum e cand incepi sa vezi in mizeriile alea de fructe de pe display o mie de situatii cu aplicabilitate in viata de zi cu zi. Da, posibil sa fi putin idiot. Depinde, poate pur si simplu asemanarile exista si atat.

Si exista.

Cum am inceput ?

Cum am inceput? Cum se incepe, in casino, cate 2 lei la bile, ca sigur pica ceva, si cu aparatele langa mine. Si tot scoteau baietii. Hai sa ma indur sa bag 10 lei. Si am scos 20. Super bucurie, merge, sunt pe plus si cu siguranta asa o sa ma mentin. Asa ca am mai bagat cand aveam un ban in plus. Cand nu durea portofelu de 10-20 de lei, mai ales ca puteam ajunge sa il mai umflu cu 20-30 peste ce era deja acolo.
Da nu mergea smecheria mereu, si cu atat mai putin a mers cand am inceput sa pic, irecuperabil, pe minus.

Idei, cand incepi sa bagi ca dobitocu' si sa tot apesi pe butonu ala ca si cum l-ai lua pe Dumnezeu de picior de fiecare data, o sa iti tot vina.
Si a venit ideea. Ca este exact ca in viata. Doar ca iti mananca creierii mai mult decat alte vicii.

E incorect deseori.

Te trezesti uneori cu gandu' ca azi vei scoate fara doar si poate daca bagi. Si iti spui ca zilele astea ai fost un om bun si nea' Karma nu poate decat sa iti zica de bine.
Dar nu prea se intampla, pierzi porceste tot ce bagi, iti bagi si p*la in el si nu scoti decat regrete.
Dai in dublajele alea. Uneori iti intra, alteori nu, si te gandesti : "Baaaaaa, daca era pepenele ala acolo." "Bai frate a dat 4 septari da i-a bagat ampulea si aveam bet de 500..." etc.
Doar ca nu merge ca putea sau nu putea sa fie. Acolo e exact cum e, ai intrat tare pe ele si i-ai dat carte buna, ai luat tot, daca nu, ai pierdut tot. De cate ori suntem pusi in situatii in care ori pierdem, ori castigam? Prea deseori, ori joci totul pe o carte, ori te alegi cu praful de pe toba si cu speranta la mai bine.
Ai castigat, bines! Dar ai si prins incredere si deja incepi sa te arunci. "Hai lasa ca scot acu 500 de lei, mai bag 300 in 3 aparate si tot trebuie sa mai iasa ceva!". 
Si constati ca a mai iesit o nebuloasa din Cutia Pandorei cand te-ai ramolit la 200 de lei si ai pierdut peste jumatate din castig. Deja ii dai dracu pe restu' ca esti fiert de nervi. Si la dracu se duc, ca iti mai pica doar fata din banii aia. Si aia a fost, ce'am avut si ce'am pierdut, nu iti sedea bine cu 500 de lei la portofel? Neah, voiai sa fie 15000. Aia e, nu te duci la mare in seara asta cu taxiul, cum ti-ai propus, ghinion.

Tragi de ultima sansa de parca nu a fost niciodata acolo.

Mai tii minte cand aveai 20000 in casa? Si jucai ca boieru pe 100? Cand ai 200 ramas in casa si joci pe 10 sau 20, deja nu iti mai arde de septarii aia pe bet mare. Ai vrea doar sa nu pleci in casa cu gaura in buzunar. Exact ca atunci cand ai avut-o, se purta dumnezeiesc cu tine, era exact asa cum voiai tu, doar ca ai intins coarda la maxim si a cam inceput sa se sature. Si ti-ai dat seama ca te cam duci pe p3nys in jos, ca ramai singur, ca ai reusit sa zbori din extaz in agonie mai rau ca nea' Luciferu' pe vremea Edenului.
Ai plecat cu 10 lei, ai luat potul cel mare si apoi, vazandu-te cu banii pe tine ti-ai batut joc crezand ca poti mai mult. Dar nu numai ca nu ai putut, dar ai reusit sa pierzi si ce ai avut oricum.
Te durea in fund de bet 20 cand aveai 10.000 in casa, ca oricum abea mai urca betul ala, dar te rogi cu evlavie sa iti dea ceva, orice, cand mai ai 300 si joci pe 20, poate poate o scoti la capat. 

Trebuie sa ai un pic de tact si fler.

Exact ca la un joc de societate. Nu te arunci cu capul inainte in speranta ca restu jucatorilor sunt fraieri, ca ai mai jucat de zeci de ori si le stii miscarile *dublajele*. Uneori bagi un bet, castigi, scazi, joci, cresti in credite, scoti banii de tot. Mai bagi si joci cu grija, Rareori iesi pe plus daca ii dai la cacealma. Putina tactica te duce departe. Sau te infunda in datorii, e ca in viata, elementul surpriza e singurul care face diferenta.

La sfarsit, cel mai castigat e ala care joaca putin si nu spera la mult mai mult.

Ai un job ok? Ti se pare normal sa platesti un ban pentru ceea ce iti place? In loc de o bere in oras preferi o runda de 10 lei la pacanele? O data pe saptamana sau pe luna. Da, e posibil sa pierzi. Dar insignifiant. Dar e posibil sa castigi. Si va conta cat vei castiga, caci gaura nu va fi niciodata prea mare.
De fapt tu esti cel care castiga, nu baiatu care baga azi 1000 lei si scoate 5000 dar ii baga inapoi in decurs de o luna. Nope, tu, care bagi 10 si scoti 100, si aia sunt, bafta ta.

Ca in viata. Stii cand sa te opresti. Lasi orgoliul deoparte. Azi te-a facut el pe tine, Luna viitoare il faci tu pe el, si tot asa. Nu exista cale de mijloc. Putea fi neagra dar a fost rosie, Ghinion. 
Jocul asta e viata ta. Daca ai sa reusesti sa joci responsabil la mizeriile astea, inseamna ca esti puternic. Mai puternic decat cel ce nu joaca si mai puternic ca cel ce joaca bani grei si scoate si mai multi bani, jucandu'i din nou si din nou. 
Esti exact echilibrul. Stii cand sa te opresti. Si te opresti atunci cand trebuie. 

Am patit. am bagat, am scos, E un viciu. E greu si e anevoios, dar o poti lasa balta intr-o secunda pur si simplu. Cat am lasat puteam sa las in cont si era bine. Cat am scos puteam sa nu scot si tot pe acolo ajungeam. Nu prea conteaza. 
Cel ma bine e sa joci. Joaca. O data. Dar nu te astepta sa castigi. Joaca pentru ca vrei sa te simti bine. Joaca pentru ca vrei emotie. Joaca pentru ca esti un matematician vegetarian si iti plac fructele si cifra 7.

Dar nu juca pentru a-ti scoate 3 salarii intr'o noapte. Si nici 2. Si cel mai bine, nici macar jumate din cel actual, ca o sa scoti fum pe nas, chit ca nu fumezi.


Nu'l corectez, nu ii bag diacritice. E una dintre chestiile pe care le-am observat de-a lungul vremii cat am mai jucat la mizeriile astea. Probabil o sa mai scriu pe tema asta sau nu. 
Si tu, asta care vrei sa bagi zilnic 10 lei. Ia baga'i la ciorap. Chit ca nu crezi, o sa castigi 70 de lei pe saptamana! Iti vine sa crezi? Nici mie!