Doza de "libertate" !

 Acum o săptămâna, am avut plăcerea, datorită unui bun prieten, să merg o fuguță până la munte. Dar nu vă gândiți că la partie, pur și simplu, sau să văd 3 brazi și-o buturugă, prima pe dreapta.
 
 Nu, am mers într-un așa zis traseu montan. Unul destul de simplu, cu o dificultate scăzută, având în vedere că eu și încă 2 persoane eram începători, dar pe drumul anevoios către cabană "Curmătură", unde am și înnoptat, mi-am pus câteva chestii în cap și am ajuns la concluzia că acest traseu nu a fost singurul, ci a fost primul dintr-un lung șir de trasee viitoare pe care am de gând să le parcurg.

Prima impresie 

 Am plecat cu trenul, dimineață, minimum de bagaje, maximum de entuziasm, direct CFR Călători, Gara "Ploiești Vest". Autenticitate, tată, e exact la fel ca acum 1 an, iar atunci era exact ca acum 2 ani, și, ca să vezi, izbitor de asemănător ca prima mea experiență conștientă cu trenul. În câteva cuvinte, m-am simțit, deja de la plecare, puțin mai liber, mai puțin constrâns de vremurile noi și foarte intruzive în care trăim.
 
 
 Am ajuns la Brașov, am băgat o cafea super (la suprapreț) și a venit prietenul cu mașină(care avea și un cutulete mic) și care trebuia să ne escorteze (apoi să vină și el, evident) la vatra muntelui, în localitatea Zărnești. 

 Am lăsat mașina și am pornit anevoios, în prima fază, pe munte. Zăpada destul de multă, peisaje minunate înainte, înapoi, stânga, dreapta, ce să mai, deja uitam de faptul că îmi sare plămânul și îmi zvâcnește piciorul (mai mult sau mai puțin). Poze, multe poze, râsete, drum lung, vreo 3 ore... Și am ajuns sus.
 
 Și sus s-a văzut cumva. Frumos, o mare de verde și alb în jos, o mare de albastru pur și pe alocuri șters, în sus.
 (o mostră basic, needitata, nu extraordinară, fiind spre amiază când am ajuns, lumina nefiind chiar excelentă pentru go-pro-ul meu de 10mpx).

 O comunitate cu interese comune, pentru o vreme. Libertatea regăsită  în simplitatea care o definește. 

 Interesant e că acolo "sus", toți oamenii sunt "amici" măcar, dacă nu prieteni, toți au în comun pasiunea pentru munte, cel puțin. Nu există nici Dra(c)gnea, nu există nici taxe, nu există nici ratele la bancă și nici șeful care da termene-n neștire. Pentru câteva zile/ore, ești pur și simplu liber, respiri aer curat, împărtășești zâmbete, glume, asculți povești de la alți excursioniști și vezi alte trasee prin ochii lor. 

 E frig, poate, poate e prea cald, poate nu ai apă îmbuteliată la discreție, dar ai izvor, poate nu ai aer condiționat, dar poți să stai la o gură de apă proaspătă la umbra unui copac,sau în iarbă. Poate nu prinzi 4G, dar cu siguranță poți prinde amintiri care chiar să conteze. Pun pariu că nu poți să stai la "Netflix and chill", dar cu siguranță poți sta pe terasa cabanei la o discuție cu cineva, cu extraordinare priveliști, chiar în fața ta... ȘI, SUPRINZATOR, în viață reală. 

  

De ce revin?

 Pentru că merită. Mai sus am povestit până într-un punct, apoi am exprimat câteva gânduri. Acum să regăsesc firul narativ al poveștii... Am plecat, a doua zi, prin "Prăpăstiile Zarnestiului".  

 Ceva mai complicat drumul, văi abrupte, gheață, trânte... Și peisaje băi frate, care chiar au meritat. Am să las câteva poze și o întrebare. 

   Cum evadați voi? Sau vă place atât de mult democrația noastră încât stați doar în oraș? 

Cum se poate? Ca la noi, la nimeni.

 Să fac o introducere, ca să se vadă că sunt echidistant, în primul rând, nu sunt trădător de urbe sau genul de cetățean care caută probleme cu lupa, nicidecum.

 Îmi *iubesc* orașul, este locul în care mi-am petrecut o mare parte a copilăriei cu bune cu rele. Nu blamez poliția, de multe ori e foarte promptă și își face treaba ca la carte, dar episodul ăsta mi-a provocat dezgust.

Când, cum, unde și de ce m-a interesat? 

 Unde? Vis-a-vis de restaurantul TerraVerde, din centrul orașului, pe trotuare.
 Când? Acum vreo 2 săptămâni, când plouă destul de tare și erau băltoace peste tot.
 Cum? Lipsă de simț civic (și locuri de parcare).
 De ce m-a interesat? Pentru asta, o să las aici o poză care, cred eu, va fi destul de conclusivă.

 Se observă vreo problemă? 9 români din 10 vor spune că nu!  

  

 Eu zic că totuși... nu e ok ca mașinile să ocupe tot trotuarul. Nu, nu e loc să treacă nici un copil pe acolo. Oamenii, cetățenii plătitori de taxe. sunt obligați să meargă pe carosabil, în centrul orașului. 

  

 Ok, bine, nu au unde parca... Dar m-am enervat când un domn în vârstă a fost stropit de o mașină care trecea în viteză.  

  

 Bă!, asta e normal? 

  

 Nu are loc, omul are bunul simț să ocolească, în loc să îți spargă roțile/geamurile/fața când te vede, nu face sesizare la poliție, nu comentează, chiar dacă e nevoit să își riște, practic, viața, și tu, nesimțitule, vii în viteză și după ce că e vai de el, îl mai și uzi din cap până în picioare. 

  

 Asta deja nu e normal. 

  

  

  

 În următoare poză vă rog să observați ceva: 

(să mă credeți, nu stăteam câte o oră să prind un om în cadru, oamenii chiar treceau și treceau frecvent). 

  

 Demn de observat este semnul rutier, dar și plăcuța de sub acesta, care (cred eu) ne transmite așa  

 -> Atenție, se ridică mașini, cu platforma, în caz că stationezi aici, unde este INTERZIS. Dacă vedeți pe cineva staționat, sunați la numărul de telefon AFIȘAT pentru a  se veni cu platforma și a se sancționa persoana în cauză. 

 Ei bine, eu am făcut ce am scris mai sus, adică ce am înțeles. Am sunat la numărul acela. Mi-a răspuns o doamnă, care s-a recomandat de la SGU Ploiești și m-a întrebat ce problemă am. I-am explicat pe îndelete. 

 Răspunsul mi-a confirmat gândurile: o să am de așteptat/ încă o dată cetățeanul pierde în timp ce aceia care ar trebui să ofere servicii doar lasă impresia că o fac. 

 Ei nu pot face nimic, nu este în atribuția lor, trebuie EU să sun la Poliția Locală Ploiești și să îmi rezolv problema. 

  

 De ce e numărul ăla acolo, atunci? De ce? Singurul ajutor de la doamna aceea a fost un număr de telefon. 

  

 Am sunat la Poliția Locală. De vreo 4-5 ori, până au venit, chiar dacă au aflat de problemă mea în jur de ora 11, până pe la 12 nu și-a făcut nici un echipaj apariția. 

  

 Mă gândeam că gata, să vezi acuma ce amenzi intră în curu ăstora de împărățesc cu mașină pe trotuar. 

  

 GHINION. Domnul polițist mi-a spus că ei nu pot decât să amendeze persoanele care sunt la mașină, lângă mașină, etc. Poliția NAȚIONALĂ se ocupă cu ridicarea mașinilor. 

  

 Am rămas aiurea. Cum mă frate, adică eu las mașină unde mi se scoală mie și plec la treaba mea, mă întorc când vreau și o găsesc fără nici o problemă? Nu țin cont de semne, de bun simț, de nimic, și nu plătesc nici o consecință? 

  

 Păi da bine boss, atunci de ce mai fac școală de șoferi? Să mă chinui să învăț toate semnele alea, care oricum sunt degeaba. 

  

 În schimb, băieții stau geană prin locuri în care lumea parchează 3-4-5 minute pentru a face un xerox sau niște poze, ca să amendeze, blocheze roți, etc. Bine că pe amărâții ăia care chiar au ceva urgent de făcut și nu pot parca la dracu în praznic îi vedeți, chiar dacă oricum plecau în câtva minute de acolo, și pe ăștia care au impresia că și-au cumpărat stradă nu îi mai vede nimeni. 

 SCÂRBOS, NENE!` 

  

 Sun la S.G.U. -> mi se recomandă să sun la Poliția Locală 

 Sun la Poliția Locală -> stau o oră ca să vină un echipaj, în frig și în ploaie 

 Vine echipajul -> nu au cum să le dea amendă, cum să le ridice mașinile... 

 -> Poliția Națională se ocupă.  

  

 Nimeni nu știe ce are de făcut, iar plăcuțele acelea cu număr de telefon sunt ilegale, mai mult sau mai putin.

 Sunt indus în eroare, ca cetățean, cer ajutor de la niște instituții locale, ajutor care nu îmi poate fi oferit de acestea. E NORMAL? 

 Dacă aveți cunoștințe care lucrează în domeniul public... și care au mai mult de 2 neuroni și dorință infinită de primit bani pe nefăcut nimic... poate le spuneți, poate sesizează, încercă, rezolvă ceva, undeva. 

  

  

  

 P.S. : În centrul Ploieștiului, la 2 strazi una de alta, avem 2 parcări cu 5 etaje. Prima e de 7-8 ani. Stă jumate goală. 

A doua are maxim 2 ani. Stă 3 sferturi goală.  

 Da, nu vă gândiți că s-a apucat vreun deștept să construiască parcări unde e nevoie de ele, dar ziceam așa, ca să vedeți unde sunt locuri de parcare și câtă nevoie are lumea de ele acolo unde se află. 

   Rușine, nene.