Metamorfoze

De unde până unde? 

 
 Tema de azi este schimbarea. Sub toate formele și aspectele ei. Gândurile au plecat în direcția asta văzând astăzi pe drum o familie care trecea printr-un loc nemarcat.
 
 Probabil va întrebați ce legătură are asta cu metamorfozarea sau schimbarea. Ei bine, nici o legătură, doar că după ce i-am văzut pe idioții aia m-am gândit la cât de strâmbă e lumea în general și cum "se schimbă unii'n târfe de nici nu-ți vine să crezi".
 Da, eu eram în mașină, ei îmi săreau în față ca o ceată de inconștienți.

  

 Tipologiile. Sau tipologia. 

  Am cunoscut până la onorabila mea vârstă multe categorii de oameni. Și din partea "de vază" și din cotloanele alea "de cartier" și niciunii nu au trezit nimic mai mult sau mai puțin interesant în mintea sau în simțirile mele.
 Parcă toți au aceeași paloare emoțională. Cumva fac parte cam din aceeași tipologie de oameni. Și aici nu ținem cont de bani sau de poziția socială.
 
 

 Ce legătură e între vrăjeală de mai sus și "metamorfoză" 

  

 Toți pe care i-am cunoscut până acum s-au schimbat. Ba dar toți. E și vârstă asta dramatică în care absolut totul căpăta o importantă ieșită din comun.
 "Mi-a scris mesaj la și 3 minute, dar eu i-am dat la fix... Face treburi dalea rele cu cineva, nu mă bagă în seamă" și alte mizerii de genul ăsta.

 Bărbații au devenit femei, comportamental vorbind. Băieții cu vână în ei stau și subînțeleg ei de fapt ce ai vrut tu să spui. Nu, "mă cac în chiuvetă" devine metaforă, nu o simplă amenințare căcăcioasă. Măcar de ar fi asta problema. Toată lumea are impresia ca le știe pe toate, toți fac tot de capul lor (destul de prost) fără să mai întrebe, fără să se asigure că e chiar așa cum cred ei. 

  

 Gagicile devin din simple prințese dramatice adevărate regine ale dramelor. Dacă nu se aruncă pisi în fața mașinii pentru tine nu te iubește. "Mă sinucid dacă nu vii înapoi!" Bine boss, îți cumpăr eu sfoară, da mă lași să te filmez. Totul căpăta o importanță astronomică.  

  

 Toată lumea vrea să impresioneze prin mizerie. Și ce e din mizeria se împute. 

  

 E trist să vezi că mergi într-un sens ascendent în timp ce toți dobitocii merg pe direcții descendențe. 

 Și mai nașpa e că mulți din dobitocii ăia erau cumva când erați pe aceeași lungime de undă. 

  

Se naște întrebarea!

 Ce ne schimbă? De unde pleacă toată tărășenia? Educație? Ciudat, dar cândva toți gândeam cam la fel, făceam cam la fel, nu aveam orgolii mizerabile și nici păreri ridicate la rang de argument irefutabil. 

  

 Ghertoii cu care odinioară ieșeai la o sămânța corectă în fața blocului acum au principii de viață, chiar dacă odinioară înjurau babe la interfon noaptea. 

 Tovarasu' care îți mânca din palmă acu e șmecher de când și-a găsit o păsărică care îl ține sub papucel mai ceva decât ține un sutien cupă A o țățică cupa D. 

  

 Nu zic ca e rău, poate unii consideră că s-au maturizat. Dar partea proastă e că nimic din ceea ce afișează nu le este caracteristic. Te caci pe tine că ești un om nou, dar ești doar același rahat mai bine ambalat. 

  

 Și întrebarea ar fi... ne naștem ipocriți sau devenim de-a lungul vieții? 

  

 Eu personal sunt același coclit de acu 5 ani, +-alcool și tutun, +-ceva cunoștințe, +-câteva experiențe în plus față de vremurile alea. În rest. Tot nesimțit, tot nemulțumit. 

  

 Oameni care se jură că sunt cumva. Dar schimbă asta după ce ai dispărut din preajma lor. E normal? 

 Oameni care scuipă și huiduie fără încetare. Apoi pupă și ling mizeria de mai devreme. E normal? 

  

 În general, problema e că ne înrăim. Dar asta nu ar trebui să ne facă să ne călcăm în picioare principiile. Ori dacă tot nu avem, măcar să nu le mai afișăm cu atâta superioritate în fața "plebeilor". 

  

  

 Pe sfârșit, va urez vouă, dragilor care va simțiți în aceste rânduri, un călduros penis peste mutră. 

 Mai reflectați.  

 Schimbarea nu e rea, dar după cum a spus un poet contemporan. 

  

 "Cine-și uită asfaltu', nu-și merită saltu'!" , da, Rappa.