Purtarea sau nepurtarea măștii, o alegere. Bunul simț, o obligație.

 

“Dacă am face toți parte din tabăra corectă, am trăi raiul pe pământ.”

De aici e normal să încep, așa că de aici încep. După ce marele Covid19 ne-a îngenunchiat, atât la nivel de mapamond, cât și la nivel de națiune, după ce plini de spume am trecut printr-o așa numită “stare de urgență” când puteam ieși din casă cu porția, asta în cazul în care chiar era necesar să ieșim, după ce a plouat cu amenzi în valoare de multe mii de iepuroi și s-au aruncat vorbe de duh de la toți către toți, iată-ne aici.

Octombrie pe sfârșit, încă 2020. Se cam știe cum e treaba cu virusul, nu mai este un element de noutate. Frica de necunoscut nu mai este prezentă, la majoritatea persoanelor. Știm că, la fel de bine, putem fi asimptomatici, pierdem din vedere că nu e o regulă, că unii nu doar că vor avea simptome, dar acele simptome pot chiar să îi coste viața.

Și am ajuns unde mă interesa, prezentul mai mult decât perfect.

 În România anului 2020, avem grupuri sociale care se bat cu pumnul în piept că poartă mască, în timp ce, de cealaltă parte, avem celelalte grupuri sociale de băieți și fete care au aflat adevărul despre cum se întâmplă de fapt lumea asta, așa că nu doar că își bagă piciorul în regulile temporare menite să ajute populația în această situație. Nu, deja văd totul ca pe o mare conspirație. Sigur, lucru deja bine cunoscut.

Creștini ultra-naționaliști care văd toate măsurile de distanțare socială ca pe o încercare a statului de suprimare a valorilor hieratice ale neamului românesc, urăsc tot ce ține de măsuri , inclusiv pe oamenii care iau acele măsuri, nu au ochi să citească și urechi să asculte nimic din ceea ce pare să nu le împărtășească valorile, chiar dacă ne referim aici la un frate la fel de supărat ca ei, dar cu opinii diferite.

Conspiraționiști care se simt, în momentul ăsta, ca peștele în apă. Sunt în elementul lor, lumea e dornică să asculte, să audă și să vadă dovezi, chit că ele au acoperire logico-științifică sau nu. La o adică, dacă sună adevărat, înseamnă că sunt mari șanse sa fie adevărat, nu? Dar dacă pe lângă faptul că sună adevărat mai e și fix ceea ce îmi doresc să aud? Clar așa e, nu încape îndoială.

Speriații de medicamente, vaccinuri, medicație de orice natură (cu excepția celor care sunt chiar din natură, măcar atât).

 Progresiștii, tinerii nu foarte frumoși, nu foarte liberi, care fac surfing pe internet si pe rețelele sociale și fac mișto de toți cei de mai sus. Ok, ăștia au bulină albă din partea mea că barem sunt în stare să respecte niște reguli de bun simț fără să facă prea mare vâlvă, dar și bulină neagră, că din cauza lor ceilalți se concentrează în ură și preferă să se înconjoare de oameni asemeni lor, pentru a se simți apreciați, luați în serios.

 

După părerea mea, neimportantă, dar a mea,  la sfâșitul zilei deja nu mai este vorba despre cine are dreptate. Despre gradul de mortalitate al virusului, despre cifre umflate și măsuri prea drastice sau prea puțin drastice. Despre conducături inapți sau eminențe ce nu se pot exprima nefiind în punctul de forță, la conducere.E vorba despre a fi om cu omul de lângă tine. E vorba despre respect reciproc și bună-cuviință.

 Sătul să văd creștini care merg pe Athos, dar își permit să scuipe ură și venin pe internet, de parcă le-ai făcut vreun rău având o părere diferită de a lor. Și oricum, parcă era vorba ca întoarcem și celălalt obraz și încercăm să ne ajutăm aproapele, nu să îl ponegrim. Bine, în fine.

Sătul de oameni pro-mască care iau in derâdere orice înseamnă oricare categorie de mai sus. Dacă vrei să îți impui părerea, folosește argumente. Dacă nu îți iese, retrage-te elegant.

Sătul de oameni anti-mască care sunt în stare să te ia la bătaie pentru faptul că tu chiar porți mască din convingere, care te înjură și jignesc, fără ca măcar să te cunoască.

 Sătul de tot adevărul absolut pe care îl dețin toți, cele mai bune idei, cele mai bune argumente, cele mai corecte optici și perspective. Toți le au, cu excepția celorlalți care nu-s ca ei.

 

Și mergând pe firul logicii primei propoziții... chiar așa e? Sincer, pare puțin altfel. În cel mai rău sens.

Chiar nu se întreabă nimeni puțin mai mult decăt pătrățica lui? Chiar nu sunt în stare oamenii să vadă că treaba-i nasoală și la ei în ogradă?

Toți sunteți născuți din părinții care îi au drept părinți pe oamenii ăștia care pun botul la teorii. Vedeți și partea lor, au trăit altfel, au ieșit direct din fundul comunismului ca să dea puțin cu nasul de democrație, apoi să se întâmple asta. NORMAL că se simt puțin lezați.

98% sunteți botezați, deci ortodocși. Aveți idee despre cele 10 porunci? Măcar atât. Nu? Păi nu poți să combați ceea ce nu cunoști. Decăt dacă ești ignorant. Iar dacă esti ignorant și îți permiți să îl numești pe “bigotu’ ăla” ignorant, scuză-mă, dar ești de-a dreptul imbecil.

Voi, ăștialalți, trebuie doar să purtați o bucată de textilă pe față. E chiar atât de greu? Nu aveți încredere în cele comercializate? Le puteți confecționa acasă din material textil + / - alte materiale pe care le considerați utile pentru filtrarea aerului.

E atât de simplu.

Fără ceartă, fără jigniri, fără mizerie, fără sute de argumente aruncate în van într-o lume în care a ajuns la modă să asculți doar ca să poți combate, fără să mai conteze dacă celălalt chiar are ceva important/relevant de zis sau nu.