Drama ta, cetățene românesc!

 După o privire aruncată în maxim sictir și cu prea puțin interes peste evenimentele recente ce au avut loc pe plaiurile mioritice, mi-am format o idee extraordinar de completă, complexă și relevantă (desigur, cum altfel, despre ce dracului vorbim aici?!).
 
 Per total, probabil că m-aș fi uitat mai cu grijă, atenție și băgare de seamă, dacă nu aș fi fost iscodit de lucrurile care contează cu adevărat pentru mine (îmi pare rău). Dar, unele peste altele, am ales să scriu acest articol generalist (nu ca un medic, ci ca un articol care se referă la mai multe lucruri, știți voi, în general) cu privire la o paletă deloc restrânsă de probleme și non-probleme care dau bătăi de cap prin social media ori care au stârnit reacții mult prea înflăcărate pe alte bloguri și blogulete.

 Desigur, trebuie să luăm în calcul că aceasta este părerea mea (ceea ce înseamnă că este un adevăr absolut, de necombătut, o idee ce a străfulgerat spațiu-timp ca să ajungă în mintea-mi sclipicioasă).

 Catedrala Mânturii Neamului

 Recent s-a sfințit construcția asta. Din câte știm cu toții (că se aude prin toate boxele și se citește pe toate ecranele) a fost neterminată și nu avea aprobare ISU (totuși, nu văd de ce îți mai trebuie aprobare de la ISU, când tu ai aprobare de la sefu'al mare, I(I)SUS).
 
 -bani aruncați -> nu sunt școli/spitale/autostrăzi/veceuri în casă
 -timp pierdut ->fonduri alocate anual (și vor mai fi până în 2024 din câte știu) pentru megalomania asta
 -România e stat laic! De ce bagă primăria bani publici -> Da, ceva sâmbure de adevăr există.
 -ia uite câți habotnici se calcă în picioare -> desigur, românul e obișnuit cu coada... A plecat prin 1900 de la coada vacii, apoi a venit partidul și l-a mutat la coada de la lapte/pâine/carne/whatevar. Așa că pentru oamenii aceia, e normal ce se întâmplă acolo, ei așa sunt obișnuiți, nu li se pare ieșit din comun, dimpotrivă! E vorba de o proastă organizare. Se putea organiza mai bine? Dacă se acorda cu vreo 5 minute mai mult interes, absolut.
 
 Am ridicat la fileu câteva dintre probleme care macină opinia publică. Ciudat este că peste tot există doar 2 nuanțe în care e văzută problemă. 

1.  Ăștia vor capital politic, prostesc masele, habotnicii ăia sunt niște înapoiați, faceți pe deștepții dar credeți în fantome ( wtf MosCraciun nu există), banii aia se foloseau la spitale că se moare peste tot, traficul e groaznic, ce dracu facem cu autostrăzile alea.    
2.  Avem nevoie de această catedrală, ca simbol al tradiției creștine prezentă din cele mai vechi timpuri aici, în sufletul poporului român. Nu o facem doar pentru noi, o facem pentru "mărețe umbre" creștine, oameni care au apărat România și Europa deopotrivă de cotropitorii turci. De cealaltă parte, în timp ce alții aveau timp și liniște pe la 1800+ să își făurească mânăstiri/catedrale, noi ne băteam ba cu rușii, ba cu turcii, ba între noi, așa că fonduri/timp/liniște/prosperitate din părți.

Atât de simplu. Totuși, este binecunoscut faptul că orice construcție relegioasă de acest gen atrage, printre altele (ura unei mari părți din populație) mulți turiști. Turiștii au cașcaval (cash/marafeți/valută/verzișori) care în ceva ani, va începe să amortizeze valoarea. Da, într-adevăr, nu e vorbim de 5 ani, dar o asemenea construcție are șanse să rămână câteva sute de ani în picioare (în caz că nu da apocalipsa peste noi) și, deci, să aducă bani. La un moment dat.  

 Privind cu un ochi critic, da, nu e nevoie în acest moment de asta, dar să dea cu piatra ăla care își vede interesul o viață întreagă și face absolut totul exact ca la carte pentru a face bani și a fi modern. Da, poate ești o ființă exemplară, dar cu un suflet lipsit de cultură și spiritualitate, ești doar o figură neinteresantă, fără pic de culoare. 

Generalizând. 

 Toată lumea e nemulțumită. 

• Drama ta, cetățene, e că după x ore de muncă, când vii acasă obosit și lipsit de chef, cel mai ușor e să arunci cu păreri avizate peste tot. Toată lumea freacă pe spate pe toată lumea. Impresia generală e ca dacă suntem mulți și credem la fel, așa e. Nu, nu e așa, istoria a dovedit că dacă sunt mulți cu aceeași idee greșită nu transformă acea opinie în adevăr, e doar o cloacă de dobitoci siniștrii ce s-ar putea să strice și ce a mai rămas de stricat. 
•  Drama ta, cetățene, e că după ce te înverșunezi împotriva a ceva (orice->punctul de mai sus) îți dai seama că nu îți aduce nici un beneficiu imediat, așa că o lași mai moale, o lași baltă, lași pe altu', o lași pe mâine. Multe s-ar schimba dacă am privi în perspectivă. PERSPECTIVA, cetățenii mei, e singura pe care nu o poate fura/impune absolut nimeni. E independentă și este la îndemâna oricui, ea a adus termenul de "bun/rău"în limbajul gregar, în numele conștiintei colective. 
•  Drama ta, cetățene, e că mereu te întrebi cum ar fi dacă, ce s-ar fi întâmplat acum dacă... Dacă. Toți suntem prea obosiți, prea sătui. "Dacă aș face curat în casă... Daaaaa dreaci, durează prea mult, mai bine mă uit pe netflix la serialu' ăsta, am auzit ca e smek." Și cam așa trece viața. Toți suntem prea leneși, prea sătui, lăsăm totul pe mai târziu. Și asta se vede și la nivel de popor/națiune/internatiune/Terra/Univers (gata, că exagerez)... Uneori nu e de ajuns să zici, trebuie să mai și faci (de cele mai multe ori, aparent...). 
•  Drama ta, cetățene, e că viața e prea scurtă ca să poți să alegi ceva de ea, așa că alergi orbește în toate părțile. Cultura nu ne definește (nici pe mine, nici pe mulți) așa că alegem o mie de căi într-o mie de probleme. Nu avem timpul efectiv să ne îndeplinim rostul, nu e timp să faci totul, trebuie să lăsăm dintr-o parte, să punem în cealaltă. Vrei să călătorești? Fă bani! Vrei să faci bani, dedică timp! Ooops. Stai, că da, nu mai ai timp. Și tot așa, din ecuație lipsește veșnic ceva. Ghinion, boss! 
•  Drama ta, cetățene, e că suntem binecuvântați să fim diferiți. Și oamenii fug de necunoscut, îl combat, luptă cu el. Și aici vezi ideologii politice, zecile de religii cu toate dogmele lor mai mult sau mai puțin umane. Grotesc, totul e transformat într-o sabie cu 2 tăișuri. 

 Drama noastră, cetățeni, e că ne luăm prea serios uneori. Ne-au acaparat multe, toți avem dreptate, toți suntem deștepți. Dar suntem triști. Poate cu adevărat, poate avem o zi proastă. Care se transformă în mai multe zile proaste. Poate ar trebui să mai vedem și partea frumoasă.